„Nicio criză, doar salarii mai mari!” — Belous explică de ce apartamentele devin tot mai scumpe

Ministra Finanțelor, Victoria Belous, a explicat cauzele creșterii prețurilor la locuințe din Chișinău și a dat asigurări că nu există riscuri iminente pentru beneficiarii programului „Prima Casă Plus”, chiar dacă pe piață se observă o tendință de scumpire a apartamentelor.

„Vreau să liniștesc spiritele și să menționez că nivelul de executare și onorare a obligațiilor contractate de persoanele fizice este unul bun în Republica Moldova. Cei care se creditează își onorează obligațiile”, a declarat Belous, răspunzând la întrebările jurnaliștilor privind posibile falimente în rândul debitorilor, scrie REALITATEA.

Potrivit ministrei, majorarea prețurilor la locuințe este un fenomen complex, cauzat de creșterea costurilor în sectorul construcțiilor și de evoluțiile economice generale:

”Dacă examinăm componenta de preț, vedem că au crescut salariile în domeniul construcțiilor, la fel și cheltuielile pentru materiale. Cu cinci ani în urmă, salariul declarat la fisc de către o companie de construcții nu depășea 10.000 de lei, astăzi avem salarii de peste 15.000 și mai mult. Toate aceste componente se reflectă în preț”.

Belous a recunoscut că programul „Prima Casă Plus” a avut un anumit impact asupra prețurilor, dar consideră că soluția nu este restricționarea cererii, ci stimularea ofertei pe piața imobiliară.

„Programul a influențat prețul, dar trebuie să ținem cont și de ofertă. Lucrăm pentru a fluidiza procesul, să creăm mai multe prerogative care să mărească oferta de locuințe. Astfel, sperăm că prețurile se vor stabiliza”.

Referindu-se la eventuale dificultăți de plată ale beneficiarilor, ministra a declarat că Ministerul Finanțelor și Banca Națională monitorizează constant indicatorii de stabilitate financiară:

Eu nu estimez un risc iminent pentru persoanele care au luat credite imobiliare. Sunt parte a Comitetului de Stabilitate Financiară și pot spune că debitorii își onorează, în mare parte, obligațiile asumate. Situația este stabilă”.

În primul trimestru al anului 2025, piața imobiliară din Republica Moldova a înregistrat cea mai mare creștere a prețurilor la apartamente din ultimii 17 ani. Potrivit expertului IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, apartamentele noi s-au scumpit cu 20,6%, iar cele vechi – cu 17,4% față de 2024. În trimestrul doi, creșterile anuale au fost mai moderate: +4,6% pentru locuințele noi și +4,9% pentru cele vechi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#imobil #preturi #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Grecia își consolidează rapid poziția de furnizor important de energie electrică pentru Europa de Sud-Est și piețele din centrul continentului. În prima jumătate a lunii august, electricitatea produsă în Grecia și Bulgaria a fost exportată către România, Republica Moldova, Ungaria, Austria și Croația, într-o perioadă în care seceta și temperaturile ridicate afectează producția energetică în mai multe țări, scrie presa elenă.

Vineri, Grecia a stabilit un nou record al exporturilor nete de electricitate, ajungând la 54 GWh în 24 de ore. Energia a provenit atât din surse regenerabile, cât și din centrale pe gaze naturale, care au asigurat flexibilitatea necesară pentru menținerea exporturilor.

Cea mai mare cantitate, 25 GWh, a fost livrată Bulgariei, de unde energia a fost transportată mai departe către piețele din Europa Centrală și de Est. Grecia a mai exportat 12 GWh către Italia, peste 11 GWh către Macedonia de Nord, 5 GWh către Albania și aproximativ 0,5 GWh către Turcia.

Noul record îl depășește pe cel stabilit cu o zi înainte, când exporturile nete au ajuns la 52,3 GWh. Alte niveluri ridicate au fost înregistrate pe 8 ianuarie, cu 52 GWh, pe 25 martie – 49,4 GWh, și pe 7 februarie – 48,7 GWh.

Creșterea exporturilor are loc într-un context dificil pentru sistemele energetice europene. Seceta și valurile de căldură au redus producția hidroenergetică, în timp ce disponibilitatea unor capacități nucleare a scăzut în anumite piețe. În aceste condiții, energia furnizată de Grecia contribuie la echilibrarea pieței regionale și la limitarea presiunilor asupra prețurilor.

Un rol important îl au centralele grecești pe gaze naturale, capabile să compenseze rapid variațiile producției regenerabile. Energia eoliană are, la rândul său, un potențial considerabil: într-o zi favorabilă, turbinele din Grecia pot produce între 50 și 60 GWh, în timp ce în zilele cu vânt slab producția poate scădea sub 10 GWh.

Vineri a fost, de altfel, una dintre cele mai bune zile pentru producția de energie regenerabilă din Grecia. Sursele regenerabile au asigurat 65,5% din mixul energetic intern, echivalentul a aproximativ 145 GWh. La acestea s-au adăugat circa 11 GWh produși de hidrocentrale, în condițiile unui consum intern de aproximativ 163 GWh.

Astfel, Grecia a reușit să își acopere aproape integral necesarul de electricitate din surse curate și, în același timp, să exporte cantități importante către țările din regiune.