7,9 milioane de dolari pentru Nistru. Banca Mondială intervine să repare ce au distrus moldovenii

Consiliul directorilor executivi al Băncii Mondiale a aprobat un grant de 7,9 milioane de dolari pentru implementarea proiectului de restaurare a ecosistemelor pentru prevenirea poluării marine (RE-MAP), finanțat prin Fondul Global de Mediu (GEF).

Proiectul are drept obiectiv extinderea suprafețelor gestionate durabil în bazinul râului Nistru, una dintre cele mai importante zone hidrografice pentru echilibrul ecologic și dezvoltarea socio-economică a Republicii Moldova. Prin soluții bazate pe natură, programul RE-MAP urmărește refacerea terenurilor degradate, reducerea poluării terestre, conservarea biodiversității și creșterea rezilienței la schimbările climatice.

„Acest proiect marchează un pas semnificativ către obiectivele de dezvoltare durabilă ale Moldovei și angajamentul său față de cooperarea regională în domeniul mediului. Prin refacerea ecosistemelor și prevenirea poluării, investim în sănătatea comunităților și în reziliența mediului din țară”, a declarat Ulrich Schmitt, Manager de țară al Grupului Banca Mondială pentru Moldova.

Proiectul RE-MAP face parte din programul regional Clean and Healthy Ocean Integrat, menit să combată poluarea marină și degradarea terenurilor în bazinul Mării Negre. Implementarea acestuia va sprijini Republica Moldova în refacerea peisajelor naturale, protejarea resurselor de apă și consolidarea rezilienței ecologice a comunităților rurale.

Printre principalele componente ale proiectului se numără: restaurarea pădurilor și a zonelor umede, prin împăduriri și sisteme integrate culturi–animale–păduri, armonizarea politicilor pentru prevenirea poluării și utilizarea durabilă a terenurilor, consolidarea capacităților instituțiilor și comunităților pentru a implementa și monitoriza activitățile de restaurare și beneficii directe pentru circa 99.200 de persoane, dintre care 40% femei, prin îmbunătățirea accesului la resurse naturale și la oportunități economice sustenabile.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Nistru #bani #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Producătorii de sfeclă de zahăr cer autorităților să aloce subvențiile prevăzute pentru acest an și avertizează că, în caz contrar, se vor alătura protestelor agricultorilor. Asociația Producătorilor de Sfeclă de Zahăr din Moldova (APSZM) a transmis o solicitare Guvernului, Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare și Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură.

Potrivit Asociației, după o recentă întrevedere cu ministrul Agriculturii, fermierii au înțeles că plățile cuplate pentru sfecla de zahăr nu vor fi acordate. APSZM susține că acest sprijin le-a fost promis timp de trei ani, iar în Programul Strategic al Politicii Agricole 2026–2030 au fost prevăzute, începând cu anul 2026, plăți cuplate la hectar pentru sfecla de zahăr. Bugetul prevăzut este de 40 de milioane de lei.

Demersul adresat autorităților este susținut de 37 de producători agricoli cultivatori de sfeclă de zahăr, ale căror semnături sunt anexate solicitării.

„De trei ani ni se spune să mai avem răbdare, că sprijinul va veni. Am avut încredere, am semănat, am investit și am continuat să muncim, inclusiv în ani în care natura ne-a luat o bună parte din recoltă. Acum subvențiile sunt, în sfârșit, prevăzute în acte, dar ni se spune că s-ar putea să nu le primim. Fermierii se simt abandonați. Nu vrem să ieșim în stradă, vrem să fim pe câmp și să producem, dar răbdarea oamenilor are o limită”, a declarat președintele APSZM, Alexei Chiriac.

Asociația susține că sectorul vine după doi ani dificili. În 2024, seceta a compromis peste 60% din suprafețele semănate, iar în 2025 înghețurile târzii au afectat circa 65% din suprafețe, provocând, potrivit APSZM, pierderi de peste 65 de milioane de lei. Ploile abundente din toamna anului trecut au lăsat nerecoltate circa 1 900 de hectare. În același timp, costul cultivării unui hectar de sfeclă a crescut de la aproximativ 35 000 de lei la 43 000 de lei.

APSZM mai susține că suprafața cultivată cu sfeclă de zahăr s-a redus de la peste 30 000 de hectare, în urmă cu aproximativ zece ani, la circa 8 300 de hectare în 2026. Producătorii invocă, pe lângă problemele provocate de condițiile meteo, creșterea costurilor de producție, importurile de zahăr din Serbia și Belarus și majorarea TVA la sfecla de zahăr și zahăr.

Asociația solicită lansarea imediată a intervenției PD-02 „Sprijin cuplat pentru venit – sfeclă de zahăr”, alocarea bugetului prevăzut pentru 2026 și stabilirea unui calendar clar pentru depunerea cererilor, autorizarea și achitarea plăților. De asemenea, cere măsuri pentru echilibrarea pieței interne în contextul importurilor de zahăr din Serbia și Belarus și reevaluarea majorării TVA pentru sector.

Producătorii au cerut autorităților un răspuns în termen de 10 zile lucrătoare. În lipsa unor acțiuni concrete, aceștia spun că își rezervă dreptul de a se alătura protestelor agricultorilor.

#producătorii de sfeclă de zahăr #protest