Moldova – deșertul agricol al Europei! Doar 0,009% din terenurile agricole mai sunt irigate

Prin Sistemele Centralizate de Irigare (SCI) sunt irigate circa 9.000 de hectare, iar alte 7.000 ha sunt acoperite de sisteme mici, gestionate de persoane fizice și juridice. În total, doar 16.000 de hectare beneficiază efectiv de irigare, a declarat ministra Agriculturii, Ludmila Catlabuga într-o conferință de presă.

Astfel, doar 0,009% din suprafețele agricole din totalul de 1,7 milioane de hectare sunt irigate.

Conform datelor din fondul funciar, la începutul anului 2022 suprafața terenurilor amenajate pentru irigare era de 215,9 mii ha, însă în realitate doar o mică parte dintre acestea mai pot fi utilizate. În 1992, Moldova dispunea de 320.000 ha de terenuri irigabile și valorifica 692 milioane m³ de apă, provenite din Nistru (64%), Prut (25%) și alte surse interne (11%).

Astăzi, doar circa 40.000 ha mai pot fi teoretic asigurate cu apă, iar suprafața fizică efectiv irigată este de doar 4.000–6.000 ha.

Potrivit Agenției „Apele Moldovei”, în țară mai există 78 de sisteme centralizate de irigare, cu o arie de acoperire de 131,7 mii ha. Însă 51% dintre acestea sunt ruinate sau complet distruse, 22% sunt nefuncționale, iar doar 27% mai funcționează parțial.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#țevi #Catlabuga #irigare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2025 s-au născut 22,1 mii de copii, cu aproximativ 1,5 mii mai puțini decât în 2024, ceea ce reprezintă o diminuare de 6,6%, arată datele Biroului Național de Statistică.

Peste jumătate dintre nou-născuți au fost băieți, raportul fiind de 105 băieți la 100 de fete. Potrivit datelor statistice fiecare al treilea copil s-a născut în afara căsătoriei. Astfel, 61,5% dintre copii s-au născut în familii oficial căsătorite, iar peste 35%, în afara căsătoriei.

În același timp, familiile cu mai mulți copii devin tot mai frecvente. Ponderea copiilor de rangul I a scăzut, în timp ce numărul nașterilor de rangul II, III și IV+ a crescut comparativ cu anul precedent.

Mediul rural continuă să depășească orașele la numărul de nașteri. În sate s-au născut 11,3 mii de copii, față de 10,8 mii în mediul urban. Totodată, aproape trei sferturi dintre familiile cu patru și mai mulți copii provin din localitățile rurale.

Datele statistice arată și o schimbare a comportamentului demografic. Femeile din Republica Moldova nasc primul copil la vârste tot mai mari. În 2025, vârsta medie a mamei la prima naștere a ajuns la 26,7 ani, față de 25,6 ani în anul precedent.

În mediul urban, femeile nasc primul copil la aproape 28,5 ani, în timp ce în sate vârsta medie este de 24,4 ani. În municipiul Chișinău, media urcă la aproape 29,5 ani, cea mai ridicată din țară.