Republica Moldova – țara fără lapte propriu! Catlabuga: 62% din materia primă e importată din Ucraina

23 Oct. 2025, 12:39
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
23 Oct. 2025, 12:39 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Ministra Agriculturii, Ludmila Catlabuga, a recunoscut într-o conferință de presă că piața lactatelor din Republica Moldova este dominată de produse și materie primă provenite din Ucraina, iar producătorii locali nu mai reușesc să facă față concurenței.

„Da, Ucraina este o țară cu alte dimensiuni și alte suprafețe de producere. Din păcate, unitățile noastre de procesare nu au fost capabile să acopere necesarul de materie primă, iar importurile au crescut. De comun cu Ministerul Economiei și segmentul de procesare, urmează să revizuim tratatele, să vedem poziția Moldovei în cadrul OMC și cum putem bara aceste importuri, ca să aibă suport fermierii”, a declarat ministra.

Catlabuga a subliniat că peste 62% din materia primă procesată în fabricile moldovenești provine din Ucraina.

Conform datelor statistice, producția de lapte a Republicii Moldova a scăzut dramatic: de la 1,5 milioane tone în 1990, la doar 232,9 mii tone în 2024, nivel comparabil cu anii 1950, cel mai mic din ultimele șapte decenii și jumătate.

În același timp, numărul total de vaci pentru lapte s-a redus de la 453 mii capete în 1985 la doar 63,1 mii capete în 2025, dintre care doar 10,5 mii sunt crescute în ferme industriale, restul fiind în gospodării individuale.

Dacă în 2015 din totalul cifrei de afaceri de 2,6 miliarde lei, importurile reprezentau 500 milioane lei, în 2024 piața a ajuns la 5,7 miliarde lei, dintre care 2,5 miliarde lei provin din produse de import, iar 3,2 miliarde lei din producția locală.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

22 Iun. 2026, 13:48
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
22 Iun. 2026, 13:48 // Actual //  Ursu Victor

Creșterea prețurilor la apartamentele noi duce inevitabil la scumpirea locuințelor de pe piața secundară, chiar dacă acestea au fost construite în urmă cu zeci de ani. Explicația ține de modul în care funcționează piața imobiliară, susține economistul Veaceslav Ioniță într-o analiză dedicată evoluției prețurilor la locuințe.

Potrivit acestuia, mulți oameni înțeleg de ce se scumpesc apartamentele noi atunci când cresc costurile materialelor de construcție, ale energiei sau ale forței de muncă, însă se întreabă de ce cresc și prețurile apartamentelor vechi.

„Piața apartamentelor noi și cea a apartamentelor vechi funcționează ca două vase comunicante”, afirmă economistul.

Primul mecanism care explică această legătură este așa-numitul „coeficient de conversie”. În Republica Moldova, majoritatea cumpărătorilor de locuințe noi își vând mai întâi apartamentele vechi pentru a finanța achiziția unei locuințe moderne.

Potrivit datelor analizate de Ioniță, raportul dintre cele două piețe s-a stabilizat în ultimii ani la aproximativ 1,5 metri pătrați de locuință veche pentru un metru pătrat de locuință nouă. Astfel, atunci când apartamentele noi se scumpesc, proprietarii apartamentelor vechi sunt tentați să majoreze și ei prețurile pentru a putea face trecerea către o locuință nouă.

Un al doilea factor este efectul de substituție. În perioadele de creșteri accelerate ale prețurilor, o parte dintre cumpărătorii care intenționau să achiziționeze locuințe noi renunță la această opțiune și se orientează spre piața secundară.

Potrivit economistului, atunci când mii de cumpărători fac simultan această alegere, cererea pentru apartamentele vechi crește puternic, iar acestea se pot scumpi chiar mai rapid decât locuințele noi.

„Dacă apartamentele noi se scumpesc cu 10%, cele vechi se pot scumpi cu 12-14%”, explică Veaceslav Ioniță.

Fenomenul funcționează și în sens invers. Atunci când prețurile locuințelor noi se stabilizează sau încep să scadă, o parte dintre cumpărători revin pe piața primară, ceea ce reduce presiunea asupra pieței secundare și temperează creșterea prețurilor la apartamentele vechi.

Economistul atrage atenția și asupra unui aspect mai puțin discutat: o parte din creșterea prețurilor imobiliare este explicată de deprecierea valorii banilor.

În acest context, Ioniță oferă un exemplu sugestiv: un apartament obișnuit de aproximativ 70 de metri pătrați din Chișinău valorează astăzi aproximativ un kilogram de aur, iar această relație s-a menținut relativ constantă în ultimele decenii.

În concluzie, economistul susține că piața apartamentelor noi și cea a apartamentelor vechi sunt strâns legate prin mecanisme economice care fac ca orice modificare importantă de preț într-un segment să se transmită rapid și în celălalt.