BNM majorează contribuțiile băncilor: aproape 117 milioane lei pentru stabilitatea sistemului financiar

Banca Națională a Moldovei (BNM) a anunțat cuantumul contribuțiilor pe care băncile licențiate le vor plăti în anul 2026 la fondul de rezoluție bancară, în conformitate cu prevederile Regulamentului nr. 74/2020 privind modul de calcul și de plată a acestor contribuții.

Potrivit BNM, suma totală stabilită pentru întregul sistem bancar este de 116,98 milioane lei. Calculul s-a bazat pe nivelul-țintă de 3% din suma depozitelor garantate, pe coeficientul de ajustare a creșterii volumului depozitelor și pe multiplicatorii de risc specifici fiecărei bănci.

Băncile din Republica Moldova achită contribuții la fondul de rezoluție din anul 2020. Nivelul-țintă de 3% din suma totală a depozitelor garantate, stabilit prin Legea nr. 232/2016 privind redresarea și rezoluția băncilor, a fost atins pentru prima dată la 31 decembrie 2024.

Banca Națională reexaminează anual acest nivel-țintă, ținând cont de valoarea totală a depozitelor garantate din sistemul bancar la finele primului semestru al anului precedent.

Pentru anul 2026, noul nivel-țintă, calculat la 30 iunie 2025, este de 1,402 miliarde lei, în creștere considerabilă față de cel din anul anterior. Această majorare este determinată, în principal, de dublarea plafonului de garantare a depozitelor – de la 100.000 lei la 200.000 lei, conform Legii nr. 160/2023 privind garantarea depozitelor în bănci.

Fondul de rezoluție bancară are rolul de a asigura intervenția eficientă a Băncii Naționale în cazurile de dificultăți majore în sectorul bancar, pentru a proteja deponenții și stabilitatea financiară a țării.

La data de 30 iunie 2025, resursele fondului însumau 880,9 milioane lei, sumă care include contribuțiile plătite de bănci și veniturile obținute din investirea fondurilor acumulate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#salvare #depozite #criză #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Sancțiunile impuse de Statele Unite companiei petroliere ruse NIS, controlată de Gazprom Neft, au blocat livrarea unui transport crucial de țiței către Serbia, punând în pericol funcționarea unicei rafinării a țării, situată la Pancevo, relatează Reuters.

Potrivit surselor din industrie, Serbia mai are doar câteva zile până la epuizarea stocurilor de țiței, iar rafinăria – care produce cea mai mare parte a benzinei, motorinei și a combustibilului pentru avioane – ar putea fi nevoită să își suspende activitatea.

Problemele au început pe 9 octombrie, când perioada de grație pentru sancțiunile americane impuse companiei NIS a expirat. În aceeași zi, tancul petrolier „Maran Helios”, care transporta un milion de barili de țiței kazah (KEBCO), a ajuns în portul Omišalj, Croația, însă încărcătura nu a mai fost livrată Serbiei.
Operatorul conductei croate Janaf a confirmat că ultimele livrări de petrol către NIS au fost efectuate pe 8 octombrie, iar după această dată fluxul a fost complet suspendat.

Datele maritime arată că vasul a rămas două săptămâni în apele croate înainte de a descărca marfa marți, însă destinația finală a țițeiului nu este cunoscută. Sursele citate de Reuters sugerează că petrolul ar putea fi stocat local sau redirecționat către alt cumpărător.

Cantitatea de țiței blocată ar fi fost suficientă pentru a menține rafinăria de la Pancevo în funcțiune timp de circa 10 zile, conform estimărilor Reuters.
Deși președintele Aleksandar Vučić a declarat că „nu va exista o criză energetică și nu vor fi lipsuri de produse petroliere”, specialiștii avertizează că rezervele actuale ale Serbiei, aproape pline în prezent, se vor epuiza treptat, iar țara va deveni tot mai dependentă de rute alternative.

Vučić avertizase încă din 9 octombrie că, fără noi livrări, rafinăria nu va putea funcționa după 1 noiembrie. Totuși, el a dat asigurări că depozitele sunt pline și că există stocuri suficiente până la sfârșitul anului.

„Pentru mine nu există dubii: rafinăria trebuie să funcționeze, iar benzinăriile trebuie să rămână deschise”, a declarat pentru Reuters Nadežda Kokotović, fosta șefă a biroului NIS pe lângă Uniunea Europeană.

Criza de aprovizionare vine într-un moment sensibil pentru Belgrad, care încearcă să echilibreze relațiile dintre Occident și Rusia, menținând totodată un nivel ridicat de dependență energetică de Gazprom Neft, principalul furnizor de țiței și acționar majoritar în NIS.

Dacă situația nu se deblochează în următoarele zile, Serbia ar putea fi forțată să își suspende producția de carburanți pentru prima dată în ultimii ani, o lovitură semnificativă pentru economia națională și pentru stabilitatea energetică a Balcanilor.