Prețul petrolului scade cu 1 dolar pe baril, pe fondul sancțiunilor SUA împotriva Rusiei și al planurilor OPEC+

Prețurile petrolului au scăzut marți cu aproximativ 1 dolar pe baril, marcând a treia zi consecutivă de declin, în timp ce investitorii evaluează efectele sancțiunilor americane împotriva celor mai mari două companii petroliere rusești și posibila creștere a producției de către grupul OPEC+, scrie Reuters.

La ora 17:44 (ora Moldovei), cotațiile Brent au coborât cu 1,09 dolari, sau 1,7%, până la 64,53 dolari/baril, iar petrolul american WTI a scăzut cu 1,03 dolari, la 60,28 dolari/baril. Ambele tipuri de țiței au înregistrat săptămâna trecută cele mai mari creșteri săptămânale din iunie, în urma deciziei președintelui american Donald Trump de a impune pentru prima dată în al doilea său mandat sancțiuni legate de Ucraina, vizând Lukoil și Rosneft.

„Există un anumit scepticism în piață cu privire la cât de dure vor fi în realitate sancțiunile impuse Rusiei. Am văzut clar o tendință de retragere din risc astăzi”, a declarat Phil Flynn, analist principal la Price Futures Group.

Șeful Agenției Internaționale pentru Energie, Fatih Birol, a declarat că efectul sancțiunilor asupra țărilor exportatoare de petrol va fi limitat, datorită capacităților excedentare existente.

După introducerea sancțiunilor, Lukoil, al doilea cel mai mare producător de petrol din Rusia, a anunțat luni că va vinde toate activele sale internaționale — o decizie considerată cea mai importantă reacție corporativă rusă de la începutul sancțiunilor occidentale impuse în contextul războiului din Ucraina.

Compania rusă, cu sediul la Moscova, deține circa 2% din producția mondială de petrol. Potrivit Reuters, rafinăriile din India nu au mai făcut noi comenzi de țiței rusesc după impunerea sancțiunilor, așteptând clarificări de la guvern și furnizori.

Patru surse apropiate negocierilor au declarat pentru Reuters că OPEC+ – care reunește țările OPEC și aliații lor, inclusiv Rusia – ia în calcul o nouă creștere moderată a producției în decembrie. După ani de restricții pentru susținerea pieței, grupul a început să relaxeze aceste limite din aprilie.

„Aceasta ridică o întrebare importantă: câtă capacitate de rezervă mai are, de fapt, OPEC+?”, a comentat Flynn.

Directorul general al companiei Saudi Aramco a declarat marți că cererea globală de petrol este robustă, chiar și înainte de impunerea sancțiunilor asupra Rosneft și Lukoil, subliniind că cererea Chinei rămâne solidă.

Investitorii urmăresc, de asemenea, perspectiva unui nou acord comercial între SUA și China, cei mai mari doi consumatori de petrol din lume. Președintele Trump și omologul său Xi Jinping urmează să se întâlnească joi în Coreea de Sud.

Într-un apel telefonic de luni, ministrul chinez de externe Wang Yi i-a transmis secretarului de stat american Marco Rubio că Beijingul speră ca Washingtonul „să facă un pas în întâmpinare” pentru a pregăti „interacțiuni la nivel înalt” între cele două țări.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ptrol #baril #ieftinire

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kazahstanul intenționează să revină în acest an pe piața obligațiunilor denominate în yuani („panda bonds”) și vrea să atragă aproximativ 500 de milioane de dolari printr-o nouă emisiune programată pentru luna viitoare. Autoritățile de la Astana mizează pe costurile reduse de finanțare oferite în prezent de piața de capital din China.

Potrivit unor surse apropiate negocierilor, citate de Bloomberg, Ministerul Finanțelor din Kazahstan a început deja discuțiile cu băncile chineze pentru lansarea noii emisiuni, valoarea finală și condițiile tranzacției urmând să fie stabilite în funcție de evoluția pieței.

Ministerul Finanțelor de la Astana afirmă că emisiunea de obligațiuni în yuani face parte din strategia de diversificare a surselor de finanțare a deficitului bugetar.

„Piața de capital din China oferă condiții atractive pentru împrumuturi la dobânzi reduse. Yuanul demonstrează stabilitate în condițiile incertitudinii globale, ceea ce diminuează riscurile valutare pentru debitori”, se arată într-un comunicat al instituției.

Noua emisiune vine după succesul înregistrat în luna mai, când Kazahstanul a atras 3,4 miliarde de yuani (circa 500 de milioane de dolari) prin prima sa emisiune de obligațiuni „panda” cu maturitatea de trei ani. Cererea investitorilor a depășit de peste două ori oferta și permite statului să obțină unul dintre cele mai mici cupoane plătite de un emitent suveran cu rating BBB pe piața internă chineză.

Prin această strategie, autoritățile kazahe urmăresc să își reducă dependența de piețele financiare tradiționale și să consolideze relațiile economice cu Beijingul.

China a devenit între timp cel mai mare partener comercial al Kazahstanului și a depășit Rusia. Comerțul bilateral a atins niveluri record, susținut de exporturile de resurse energetice, metale și produse agricole, dar și de proiectele de infrastructură dezvoltate în cadrul inițiativei chineze „Belt and Road”. Totodată, Kazahstanul joacă un rol-cheie în transportul mărfurilor chineze către Europa prin Coridorul de Mijloc.

Pe lângă stat, și companiile kazahe s-au orientat către finanțarea în yuani. În ultimul an, instituții precum Banca de Dezvoltare a Kazahstanului și compania petrolieră KazMunayGas au emis obligațiuni pe piața offshore din Hong Kong, la dobânzi de 3,35%, respectiv 3,15%.

Kazahstanul beneficiază în prezent de rating investițional din partea celor trei mari agenții internaționale de evaluare financiară. Fitch Ratings îl plasează cu două trepte peste categoria speculativă, iar S&P Global Ratings confirmă calificativul BBB-/A-3, cu perspectivă pozitivă.