Prețul petrolului scade cu 1 dolar pe baril, pe fondul sancțiunilor SUA împotriva Rusiei și al planurilor OPEC+

Prețurile petrolului au scăzut marți cu aproximativ 1 dolar pe baril, marcând a treia zi consecutivă de declin, în timp ce investitorii evaluează efectele sancțiunilor americane împotriva celor mai mari două companii petroliere rusești și posibila creștere a producției de către grupul OPEC+, scrie Reuters.

La ora 17:44 (ora Moldovei), cotațiile Brent au coborât cu 1,09 dolari, sau 1,7%, până la 64,53 dolari/baril, iar petrolul american WTI a scăzut cu 1,03 dolari, la 60,28 dolari/baril. Ambele tipuri de țiței au înregistrat săptămâna trecută cele mai mari creșteri săptămânale din iunie, în urma deciziei președintelui american Donald Trump de a impune pentru prima dată în al doilea său mandat sancțiuni legate de Ucraina, vizând Lukoil și Rosneft.

„Există un anumit scepticism în piață cu privire la cât de dure vor fi în realitate sancțiunile impuse Rusiei. Am văzut clar o tendință de retragere din risc astăzi”, a declarat Phil Flynn, analist principal la Price Futures Group.

Șeful Agenției Internaționale pentru Energie, Fatih Birol, a declarat că efectul sancțiunilor asupra țărilor exportatoare de petrol va fi limitat, datorită capacităților excedentare existente.

După introducerea sancțiunilor, Lukoil, al doilea cel mai mare producător de petrol din Rusia, a anunțat luni că va vinde toate activele sale internaționale — o decizie considerată cea mai importantă reacție corporativă rusă de la începutul sancțiunilor occidentale impuse în contextul războiului din Ucraina.

Compania rusă, cu sediul la Moscova, deține circa 2% din producția mondială de petrol. Potrivit Reuters, rafinăriile din India nu au mai făcut noi comenzi de țiței rusesc după impunerea sancțiunilor, așteptând clarificări de la guvern și furnizori.

Patru surse apropiate negocierilor au declarat pentru Reuters că OPEC+ – care reunește țările OPEC și aliații lor, inclusiv Rusia – ia în calcul o nouă creștere moderată a producției în decembrie. După ani de restricții pentru susținerea pieței, grupul a început să relaxeze aceste limite din aprilie.

„Aceasta ridică o întrebare importantă: câtă capacitate de rezervă mai are, de fapt, OPEC+?”, a comentat Flynn.

Directorul general al companiei Saudi Aramco a declarat marți că cererea globală de petrol este robustă, chiar și înainte de impunerea sancțiunilor asupra Rosneft și Lukoil, subliniind că cererea Chinei rămâne solidă.

Investitorii urmăresc, de asemenea, perspectiva unui nou acord comercial între SUA și China, cei mai mari doi consumatori de petrol din lume. Președintele Trump și omologul său Xi Jinping urmează să se întâlnească joi în Coreea de Sud.

Într-un apel telefonic de luni, ministrul chinez de externe Wang Yi i-a transmis secretarului de stat american Marco Rubio că Beijingul speră ca Washingtonul „să facă un pas în întâmpinare” pentru a pregăti „interacțiuni la nivel înalt” între cele două țări.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ptrol #baril #ieftinire

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Indicatorii monetari ai Republicii Moldova au continuat să avanseze în luna mai 2026, pe fondul creșterii depozitelor bancare și al extinderii creditării economiei, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM).

Astfel, baza monetară a ajuns la 84,17 miliarde de lei, în creștere cu 0,5% față de luna aprilie. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, avansul a fost de 7,2%, ceea ce înseamnă o majorare de peste 5,6 miliarde de lei.

Masa monetară în sens larg (M3), principalul indicator al lichidității din economie, a atins 198,2 miliarde de lei, înregistrând o creștere lunară de 1,4% și una anuală de 13,5%. Față de mai 2025, în economie circulă cu peste 23,5 miliarde de lei mai mulți bani.

Soldul depozitelor bancare a urcat la 145,67 miliarde de lei, cu 1,6% peste nivelul din aprilie și cu 13,2% mai mult comparativ cu anul precedent. Creșterea a fost susținută atât de depozitele în moneda națională, care au ajuns la 97,9 miliarde de lei, cât și de cele în valută, care au totalizat 47,8 miliarde de lei.

Datele BNM arată că depozitele la vedere în lei moldovenești reprezintă cea mai mare componentă a masei monetare, cu o pondere de 29,2%, urmate de banii aflați în circulație, care dețin 26,5% din total.

În același timp, soldul cererilor față de economie – indicator ce reflectă finanțarea acordată sectorului privat și altor participanți din economie – a crescut la 114,1 miliarde de lei, cu 1,9% față de luna precedentă și cu 24% comparativ cu mai 2025.

Creditele și alte cereri în moneda națională au însumat 87,27 miliarde de lei, în timp ce finanțările în valută au ajuns la echivalentul a 26,83 miliarde de lei. Exprimate în euro, cererile față de economie în valută au totalizat 1,334 miliarde euro, în creștere cu 2,2% față de aprilie.

Potrivit BNM, cele mai mari volume de credite sunt concentrate în sectorul companiilor private nefinanciare, care au contractat finanțări de aproape 56 miliarde de lei, echivalentul a aproape jumătate din totalul cererilor față de economie.