Regele cerealelor mișcă piesele! Planul care poate zgudui piața din București

31 Oct. 2025, 17:06
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
31 Oct. 2025, 17:06 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Conglomeratul agroindustrial Trans-Oil Group, controlat de milioanrtul moldovean Vaja Jhasi  unul dintre cei mai mari jucători din regiunea Mării Negre, cu activităţi în România, Republica Moldova, Serbia, Turcia şi Asia, analizează o posibilă listare la Bursa de Valori Bucureşti ca parte a strategiei sale de diversificare a surselor de finanţare, potrivit datelor consultate de ZF.

Grupul discută cu Swiss Capital, cel mai mare intermediar local, alături de unele dintre cele mai mari bănci internaţionale de investiţii, pentru a evalua opţiunile de finanţare, inclusiv printr-o ofertă publică iniţială (IPO).

Dacă tranzacţia s-ar concretiza, ar fi cea mai mare listare antreprenorială din istoria bursei româneşti, aducând în atenţia investitorilor locali un business integrat în sectorul agroindustrial, cu venituri consolidate de 2,2 miliarde de dolari în 2024 şi un EBITDA de 212 milioane de dolari.

Recent, Trans-Oil a adăugat o secţiune nouă dedicată investitorilor, accesibilă doar pe bază de cont şi parolă, însă a publicat în mod liber o prezentare financiară datată octombrie 2025, în care menţionează explicit evaluarea mai multor variante de finanţare, inclusiv prin piaţa de capital.

“Compania, împreună cu acţionarii săi, analizează în prezent alternative strategice pentru a susţine creşterea viitoare a Trans-Oil, inclusiv tranzacţii pe pieţele de capital, cum ar fi o posibilă ofertă publică iniţială a acţiunilor companiei pe o piaţă reglementată”. BVB este luată în calcul.

Transoil Group beneficiază de marje de profit sustenabile, cu un profit brut de 14% şi EBITDA de 10%, şi menţine o structură financiară sănătoasă, cu un raport datorie netă / EBITDA de 2,3x la 30 iunie 2025. Grupul continuă să îşi extindă prezenţa în UE şi Serbia, şi are ambiţii de dezvoltare în SUA şi Orientul Mijlociu, diversificându-şi astfel amprenta globală.

Harta activităţilor companiei arată unităţi în România (Tandarei, Constanţa), Moldova (Giurgiuleşti, Floarea Soarelui) şi Serbia (Victoria Oil), precum şi terminale pe Dunăre, cu capacitate de transfer anual de peste 6 milioane de tone. Prin aceste active, Transoil asigură acces la o gamă largă de materii prime şi pieţe finale în Europa Centrală şi de Est, protejându-se de riscurile climatice şi de recoltă.

Unul dintre cele cinci situri de zdrobire ale Trans este localizat în România, iar grupul a semnat, în octombrie 2024, achiziţia operatorului portuar Frial SA din Portul Constanţa, tranzacţie care a primit aprobările autorităţilor române în vara lui 2025.

Tranzacţiile recente ale grupului includ refinanţarea unui eurobond garantat în valoare de 500 milioane de dolari (scadent în 2026) şi emiterea unui nou eurobond de 550 milioane de dolari, scadent în 2029. Oferta a atras o cerere de 1,2 miliarde de dolari – de peste două ori valoarea ofertei.

Fondată şi controlată în proporţie de 85% de antreprenorul Vaja Jhashi, absolvent al Moscow State University, Cairo University şi Indiana University, compania are o poziţie strategică în regiunea Mării Negre, fiind un furnizor regional de cereale, seminţe oleaginoase şi uleiuri vegetale. Restul de 15% din acţiuni este deţinut de Oaktree Capital Management LP, prin vehiculul Cooperstown S.A.R.L.

Trans-Oil operează un model de business complet integrat — de la producţia agricolă şi procesarea seminţelor oleaginoase, până la transport, logistică portuară şi export. Grupul are unităţi de producţie în România, Moldova şi Serbia, inclusiv o fabrică de zdrobire a seminţelor oleaginoase în România, şi operează terminalul Frial din Portul Constanţa, achiziţionat în 2024.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

09 Nov. 2026, 14:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
09 Nov. 2026, 14:44 // Actual //  Grîu Tatiana

Peste 9 milioane de lei va costa, potrivit estimărilor, Programul național antifraudă pentru anii 2026–2028, propus de Ministerul Finanțelor. Mai mult de jumătate din sumă, circa 5,11 milioane de lei, va fi destinată digitalizării evidenței fraudelor și depistării timpurii a neregulilor care afectează banii publici și fondurile europene.

Potrivit proiectului, instituțiile vor face schimb de date și vor urmări cazurile de fraudă printr-un sistem informatic comun, care va deveni funcțional în ultimul trimestru al anului 2027. În prezent, o parte din informații sunt prelucrate manual sau circulă prin sisteme separate.

Inspectoratul Control Financiar de Stat va analiza sistematic și informațiile din presă, de pe rețelele sociale și din rapoarte independente. Dacă apar indicii de fraudă, inspectoratul se va putea autosesiza. Procedura va fi aprobată până la jumătatea anului 2027.

Pentru instruirea angajaților și campaniile de informare sunt prevăzuți peste 3 milioane de lei. Alte 490 000 de lei vor fi destinați îmbunătățirii modului în care instituțiile raportează suspiciunile de fraudă, iar 378 000 de lei vor fi folosiți pentru revizuirea regulilor de prevenire și constatare a neregulilor. Planul prevede cel puțin o campanie de informare pe an.

Până la sfârșitul anului 2026, inspectoratul va pregăti un ghid care le va arăta instituțiilor cum și cui să transmită o suspiciune de fraudă. În 2027 va fi creat un registru al autorităților care raportează electronic neregulile prin Sistemul de gestionare a neregulilor (IMS). Funcționarii responsabili vor fi instruiți, iar rezultatele investigațiilor penale vor fi înregistrate în sistem.

Inspectoratul va centraliza anual datele despre rezultatele investigațiilor, sancțiunile aplicate și banii sau bunurile recuperate. Printre instituțiile care vor furniza informații se numără Centrul Național Anticorupție, Procuratura Generală, Serviciul Fiscal de Stat și Serviciul Vamal. Proiectul prevede și consolidarea cooperării cu Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF).

Până la jumătatea anului 2028, autoritățile vor stabili în ce domenii există cele mai mari riscuri de fraudă cu fonduri europene. Evaluarea va reuni date din mai multe sectoare, iar concluziile vor fi folosite la elaborarea următoarei strategii antifraudă.

Programul va fi finanțat din alocațiile bugetare aprobate, din resursele proprii ale instituțiilor implicate și din alte surse permise de lege.