UE: Moldova face pași înainte, dar are bănci slabe, piețe subdezvoltate și zero fonduri private de pensii

Uniunea Europeană constată că Republica Moldova a făcut pași importanți în alinierea cadrului său financiar la standardele europene, însă avertizează că reformele în domeniul protecției consumatorilor, digitalizării și supravegherii piețelor financiare rămân insuficiente, potrivit raportului anual privind procesul de extindere.

Documentul arată că, deși au fost adoptate amendamente legislative pentru a armoniza reglementările bancare cu directivele UE CRD/CRR, țara trebuie să continue eforturile pentru a consolida capacitatea instituțională a Băncii Naționale a Moldovei (BNM) și a Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF). Aceste instituții se confruntă în continuare cu lipsă de personal și resurse, fapt care afectează supravegherea piețelor și protecția investitorilor.

UE remarcă și unele îmbunătățiri în reglementarea sectorului bancar și a conglomeratelor financiare, prin introducerea cerințelor privind raportul de finanțare stabilă (NSFR), raportul de lichiditate (LCR) și expunerile mari, însă subliniază că mecanismul MREL (cerințe minime pentru fonduri proprii și pasive eligibile) nu va deveni aplicabil decât în 2030.

Pe partea de protecție a consumatorilor, Bruxellesul constată că legislația Moldovei „nu abordează adecvat drepturile clienților din sectorul financiar”, deși în iulie 2025 au fost aprobate amendamente care extind competențele CNPF.

În domeniul asigurărilor și pensiilor, raportul notează că piața rămâne slab dezvoltată, fără fonduri de pensii ocupaționale private, deși BNM a emis și ajustat mai multe regulamente între septembrie 2024 și iulie 2025, pentru a se alinia practicilor europene. Primul fond de pensii voluntar a primit licență în octombrie 2024, dar nu există încă administratori privați activi.

În ceea ce privește piața de capital, UE salută adoptarea Strategiei Naționale de Dezvoltare a Pieței de Capital 2025–2030, care prevede extinderea participării investitorilor, dezvoltarea de noi instrumente (inclusiv obligațiuni verzi și ipotecare) și interconectarea cu Bursa de Valori București, dar avertizează că implementarea efectivă este „esențială și urgentă”.

Totodată, Bruxellesul subliniază progresele Moldovei în domeniul finanțelor sustenabile, după lansarea în martie 2025 a unei taxonomii naționale pentru finanțare verde, dar atrage atenția că nu există încă o strategie națională pentru digitalizarea sistemului financiar, iar activele virtuale nu sunt reglementate.

„Moldova trebuie să accelereze eforturile de aliniere la acquis-ul UE, consolidând instituțiile de reglementare și supraveghere, protecția consumatorilor și infrastructura digitală a pieței financiare”, se menționează în raport.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bănci #UE #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.