UE: Moldova face pași înainte, dar are bănci slabe, piețe subdezvoltate și zero fonduri private de pensii

04 Nov. 2025, 16:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2025, 16:29 // Actual //  Ursu Victor

Uniunea Europeană constată că Republica Moldova a făcut pași importanți în alinierea cadrului său financiar la standardele europene, însă avertizează că reformele în domeniul protecției consumatorilor, digitalizării și supravegherii piețelor financiare rămân insuficiente, potrivit raportului anual privind procesul de extindere.

Documentul arată că, deși au fost adoptate amendamente legislative pentru a armoniza reglementările bancare cu directivele UE CRD/CRR, țara trebuie să continue eforturile pentru a consolida capacitatea instituțională a Băncii Naționale a Moldovei (BNM) și a Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF). Aceste instituții se confruntă în continuare cu lipsă de personal și resurse, fapt care afectează supravegherea piețelor și protecția investitorilor.

UE remarcă și unele îmbunătățiri în reglementarea sectorului bancar și a conglomeratelor financiare, prin introducerea cerințelor privind raportul de finanțare stabilă (NSFR), raportul de lichiditate (LCR) și expunerile mari, însă subliniază că mecanismul MREL (cerințe minime pentru fonduri proprii și pasive eligibile) nu va deveni aplicabil decât în 2030.

Pe partea de protecție a consumatorilor, Bruxellesul constată că legislația Moldovei „nu abordează adecvat drepturile clienților din sectorul financiar”, deși în iulie 2025 au fost aprobate amendamente care extind competențele CNPF.

În domeniul asigurărilor și pensiilor, raportul notează că piața rămâne slab dezvoltată, fără fonduri de pensii ocupaționale private, deși BNM a emis și ajustat mai multe regulamente între septembrie 2024 și iulie 2025, pentru a se alinia practicilor europene. Primul fond de pensii voluntar a primit licență în octombrie 2024, dar nu există încă administratori privați activi.

În ceea ce privește piața de capital, UE salută adoptarea Strategiei Naționale de Dezvoltare a Pieței de Capital 2025–2030, care prevede extinderea participării investitorilor, dezvoltarea de noi instrumente (inclusiv obligațiuni verzi și ipotecare) și interconectarea cu Bursa de Valori București, dar avertizează că implementarea efectivă este „esențială și urgentă”.

Totodată, Bruxellesul subliniază progresele Moldovei în domeniul finanțelor sustenabile, după lansarea în martie 2025 a unei taxonomii naționale pentru finanțare verde, dar atrage atenția că nu există încă o strategie națională pentru digitalizarea sistemului financiar, iar activele virtuale nu sunt reglementate.

„Moldova trebuie să accelereze eforturile de aliniere la acquis-ul UE, consolidând instituțiile de reglementare și supraveghere, protecția consumatorilor și infrastructura digitală a pieței financiare”, se menționează în raport.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

16 Nov. 2026, 12:51
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
16 Nov. 2026, 12:51 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Reforma salarizării în sectorul bugetar, prezentată drept o măsură de majorare a veniturilor angajaților, riscă să producă efectul invers, susține deputatul Ion Chicu. Potrivit acestuia, modificările pregătite la Legea nr. 270 cu privire la sistemul unitar de salarizare prevăd reducerea premiilor, schimbarea mecanismului de ajustare a salariilor și o creștere a fondului de remunerare care nu ar acoperi inflația acumulată.

Chicu afirmă că impactul financiar al noii legi este estimat la 4,7 miliarde de lei, raportat la un fond total de salarizare de 32,7 miliarde de lei. Astfel, potrivit calculelor sale, creșterea ar reprezenta aproximativ 14%, sub nivelul inflației cumulate pe doi ani, despre care deputatul susține că va depăși 18%.

„Nu poate fi vorba despre o majorare a salariilor pentru majoritatea bugetarilor atunci când costurile legii vor fi de 4,7 miliarde de lei. Raportat la fondul general de 32,7 miliarde, asta înseamnă o creștere cu 14%. Considerând că anul acesta majoritatea bugetarilor nu au beneficiat de majorări, raportat la inflația pe doi ani, asta înseamnă o scădere a salariului real”, a declarat parlamentarul.

O altă modificare criticată de Chicu vizează mecanismul de ajustare a salariilor. Potrivit deputatului, actuala raportare la inflația anuală ar urma să fie înlocuită cu un indicator legat de creșterea nominală a Produsului Intern Brut.

În opinia sa, această schimbare ar putea dezavantaja angajații din sectorul public în perioadele în care inflația depășește ritmul de creștere a economiei în termeni nominali.

„În majoritatea cazurilor, salariile bugetarilor nu vor crește în măsura inflației. De exemplu, în anul 2022, inflația a depășit creșterea nominală a PIB-ului cu 20 de puncte procentuale”, a afirmat Chicu.

Deputatul atrage atenția și asupra reducerii plafonului pentru premiile acordate angajaților din sectorul public. Potrivit acestuia, fondul destinat premiilor unice ar urma să fie diminuat de la maximum 5% la 2% din fondul anual de salarizare.

În același timp, plafonul premiului anual ar urma să scadă de la 50% la 20% din salariul de bază, ceea ce, în opinia parlamentarului, ar putea reduce veniturile suplimentare ale angajaților bugetari.

Chicu susține că modificările riscă să îi dezavantajeze tocmai pe angajații care asigură funcționarea instituțiilor publice, fără ca aceștia să beneficieze de o creștere reală a veniturilor.

„Oamenii care într-adevăr muncesc nu au majorarea reală de salariu”, a declarat deputatul.

Parlamentarul a anunțat că nu va susține modificările legislative, motivând că acestea nu ar compensa pierderea puterii de cumpărare a salariaților.

„Bineînțeles, noi nu vom susține această lege, pentru că, în pofida promisiunilor, salariul real al oamenilor scade”, a conchis Ion Chicu.

În schimb, Guvernul susține că reforma, aprobată pe 12 noiembrie, va aduce o majorare salarială medie de 15,7% pentru aproximativ 172.000 de angajați bugetari. Autoritățile afirmă că noul sistem urmărește creșterea salariilor de bază și reducerea discrepanțelor dintre diferite categorii de personal.