UE: Moldova face pași înainte, dar are bănci slabe, piețe subdezvoltate și zero fonduri private de pensii

Uniunea Europeană constată că Republica Moldova a făcut pași importanți în alinierea cadrului său financiar la standardele europene, însă avertizează că reformele în domeniul protecției consumatorilor, digitalizării și supravegherii piețelor financiare rămân insuficiente, potrivit raportului anual privind procesul de extindere.

Documentul arată că, deși au fost adoptate amendamente legislative pentru a armoniza reglementările bancare cu directivele UE CRD/CRR, țara trebuie să continue eforturile pentru a consolida capacitatea instituțională a Băncii Naționale a Moldovei (BNM) și a Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF). Aceste instituții se confruntă în continuare cu lipsă de personal și resurse, fapt care afectează supravegherea piețelor și protecția investitorilor.

UE remarcă și unele îmbunătățiri în reglementarea sectorului bancar și a conglomeratelor financiare, prin introducerea cerințelor privind raportul de finanțare stabilă (NSFR), raportul de lichiditate (LCR) și expunerile mari, însă subliniază că mecanismul MREL (cerințe minime pentru fonduri proprii și pasive eligibile) nu va deveni aplicabil decât în 2030.

Pe partea de protecție a consumatorilor, Bruxellesul constată că legislația Moldovei „nu abordează adecvat drepturile clienților din sectorul financiar”, deși în iulie 2025 au fost aprobate amendamente care extind competențele CNPF.

În domeniul asigurărilor și pensiilor, raportul notează că piața rămâne slab dezvoltată, fără fonduri de pensii ocupaționale private, deși BNM a emis și ajustat mai multe regulamente între septembrie 2024 și iulie 2025, pentru a se alinia practicilor europene. Primul fond de pensii voluntar a primit licență în octombrie 2024, dar nu există încă administratori privați activi.

În ceea ce privește piața de capital, UE salută adoptarea Strategiei Naționale de Dezvoltare a Pieței de Capital 2025–2030, care prevede extinderea participării investitorilor, dezvoltarea de noi instrumente (inclusiv obligațiuni verzi și ipotecare) și interconectarea cu Bursa de Valori București, dar avertizează că implementarea efectivă este „esențială și urgentă”.

Totodată, Bruxellesul subliniază progresele Moldovei în domeniul finanțelor sustenabile, după lansarea în martie 2025 a unei taxonomii naționale pentru finanțare verde, dar atrage atenția că nu există încă o strategie națională pentru digitalizarea sistemului financiar, iar activele virtuale nu sunt reglementate.

„Moldova trebuie să accelereze eforturile de aliniere la acquis-ul UE, consolidând instituțiile de reglementare și supraveghere, protecția consumatorilor și infrastructura digitală a pieței financiare”, se menționează în raport.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bănci #UE #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Diplomata Corina Cojocaru a declarat, în cadrul emisiunii Consens național de la Realitatea TV, că vizita în Republica Moldova a lui Christopher Smith, asistent al secretarului de stat al Statelor Unite, ar avea în primul rând o miză economică, nu una strict politică.

Potrivit Corinei Cojocaru, Christopher Smith este un diplomat de carieră, cu o experiență îndelungată în cadrul Departamentul de Stat al SUA, iar deplasarea sa la Chișinău ar putea reprezenta „deschiderea unei prime portițe” pentru negocieri sensibile, aflate abia la început.

„Din punctul meu de vedere, miza acestei vizite sunt activele Lukoil din Republica Moldova, un subiect care probabil nu va fi comunicat deschis în presă, pentru că negocierile abia demarează”, a declarat diplomata.

Ea a reamintit că activele Lukoil de la Aeroportul Internațional Chișinău – inclusiv depozitele și stațiile de alimentare – se află în prezent sub sechestre și sancțiuni internaționale. În urma unei decizii a Comisiei pentru Situații Excepționale a Guvernului, aceste active ar urma să fie tranzacționate și ar putea deveni obiect al negocierilor cu partea americană.

În acest context, Cojocaru a făcut referire la compromisul recent dintre Lukoil și fondul de investiții american The Carlyle Group, care ar fi primit undă verde pentru a achiziționa activele Lukoil din mai multe țări, inclusiv din Republica Moldova, România și Bulgaria.

„Cred că miza este una pur economică. Aveam nevoie de această vizită la Chișinău pentru a ne spune ofurile, iar ele sunt destul de multe”, a subliniat diplomata.

Totodată, Corina Cojocaru a atras atenția asupra faptului că, în ultimii doi ani, iar mai ales în ultimul an, relațiile moldo-americane au cunoscut o stagnare vizibilă. Potrivit acesteia, Republica Moldova a ieșit parțial din prim-planul agendei bilaterale, fiind inclusă într-o categorie mai largă de state cu vizibilitate redusă în raport cu Washingtonul.

Terminalul petrolier de la aeroport a fost preluat de stat de Lukoil, care l-a deținut din anul 2025. Motivul invocat a neonorarea unor presupuse obligații investiționale asumate de către gigantul rus.