La coada Europei. Productivitatea muncii în Moldova, printre cele mai mici de pe continent

Republica Moldova are una dintre cele mai scăzute niveluri de productivitate a muncii din Europa, ceea ce afectează direct competitivitatea economiei și capacitatea de creștere pe termen lung, arată studiul „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova”, realizat de IDIS Viitorul.

Potrivit Organizației Internaționale a Muncii, în 2023 valoarea producției create în Republica Moldova a fost de doar 9 dolari SUA pe oră, de 3,3 ori mai mică decât media regională, estimată la 30 USD/oră. Țări precum România (38 USD/oră), Grecia (42 USD/oră) sau Croația (44 USD/oră) depășesc de câteva ori performanța Moldovei.

Economiștii avertizează că modelul de competitivitate bazat pe forță de muncă ieftină s-a epuizat, iar tranziția spre o economie bazată pe eficiență și inovare este prea lentă. „Încetinirea creșterii economice, combinată cu deficitul de forță de muncă provocat de migrația tinerilor, a dus la epuizarea modelului economic tradițional”, se menționează în raport.

Deși investițiile străine directe au fost atrase în ultimii ani în special prin promisiunea costurilor mici ale muncii — în sectoare precum automotive și textile — aceste industrii aduc valoare adăugată redusă, depinzând de importuri de materii prime și exporturi de produse semifabricate.

În paralel, creșterea salariilor într-un ritm mai rapid decât productivitatea, dar și emigrarea forței de muncă calificate, pun presiune pe companiile locale, care se confruntă cu o criză acută de personal.

Structura mediului antreprenorial contribuie și ea la stagnare. Din cele 63,8 mii de companii active în 2023, 87,7% sunt microîntreprinderi, cu cifră de afaceri sub 18 milioane lei și cel mult nouă angajați. Aceste firme, concentrate în agricultură și industrie ușoară, au capacități tehnologice și investiționale limitate, fiind vulnerabile la șocuri externe.

În plus, Republica Moldova a pierdut opt poziții în clasamentul Global Innovation Index 2024, coborând pe locul 68 din 133 de țări. Scorul arată o scădere a capacității de inovare, ceea ce confirmă dificultatea economiei moldovenești de a genera progres prin tehnologie și eficiență.

„Productivitatea muncii este esențială pentru creșterea nivelului de trai. Fără o creștere reală a valorii adăugate per angajat, nu putem vorbi despre o economie competitivă și sustenabilă”, concluzione IDIS Viitorul recomandă Guvernului să accelereze reformele structurale, să stimuleze investițiile în tehnologii moderne, educație și inovare și să reorienteze economia de la volum spre valoare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#productivitate #angajati #top

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană deblochează încă 157 de milioane de euro pentru Republica Moldova, iar finanțarea pusă la dispoziția țării prin Planul de Creștere ajunge la 661 de milioane de euro. Anunțul a fost făcut la Bruxelles de șefa diplomației europene, Kaja Kallas, care a subliniat că menținerea ritmului reformelor este „imperativă”. Banii vor susține investiții în drumuri, energie, apă și canalizare, sănătate și educație.

Noua tranșă a fost anunțată după cea de-a zecea reuniune a Consiliului de Asociere Republica Moldova–Uniunea Europeană. Finanțarea vine după îndeplinirea a 18 angajamente de reformă în primul semestru al anului. Potrivit autorităților, Moldova a realizat aproximativ 95% din măsurile prevăzute pentru această perioadă în Agenda de Reformă.

Reformele vizează dezvoltarea sectorului privat, reziliența și guvernanța economică, coeziunea socială și piața muncii, energia, tranziția verde și buna guvernanță.

Kaja Kallas a evidențiat apropierea Moldovei de piața unică europeană, inclusiv prin aderarea la sistemul european de plăți și extinderea beneficiilor de roaming. Aprecierea progreselor a fost însoțită de un mesaj privind continuarea reformelor.

„Moldova a făcut pași importanți înainte, iar reformele avansează într-un ritm alert, totuși, menținerea acestui ritm al reformelor este imperativă”, a declarat șefa diplomației europene.

Premierul Vasile Tofan a afirmat că finanțarea europeană trebuie să aducă schimbări pe care oamenii să le vadă în propriile localități și familii.

„Acești bani ne ajută să finanțăm investiții în transport, energie, apă și canalizare, sănătate și educație. Dar, în cele din urmă, cifrele contează dacă oamenii pot vedea rezultatele. Întrebarea importantă este ce înseamnă toate acestea pentru oameni: ce se schimbă în localitatea în care trăiesc, în afacerea pe care o conduc, în viața familiei lor”, a declarat șeful Guvernului.

Tofan a subliniat că sprijinul UE nu poate înlocui responsabilitatea instituțiilor moldovenești de a implementa proiectele și de a simplifica procedurile.

„Bruxelles-ul ne poate oferi acces la piață, finanțare, expertiză și sprijin politic. Dar Bruxelles-ul nu poate face instituțiile noastre să funcționeze mai bine. Nu poate executa proiectele în locul nostru. Nu poate simplifica procedurile noastre. Această parte a muncii trebuie făcută la Chișinău”, a afirmat premierul.

Autoritățile își mențin obiectivul de a finaliza lucrările tehnice necesare pentru încheierea negocierilor până la începutul anului 2028 și de a pregăti Moldova pentru aderare până în 2030. După deschiderea, în această vară, a clusterelor „Elemente fundamentale” și „Relații externe”, Guvernul lucrează pentru deschiderea celor rămase. Planul de Creștere pentru Moldova a fost anunțat de Comisia Europeană în octombrie 2024 și prevede un sprijin de 1,9 miliarde de euro pentru perioada 2025–2027.

#157 milioane euro #tranșă pentru reforme #UE