Lucrările la linia electrică Vulcănești–Chișinău, aproape de final: peste 90% din proiect este realizat

07 Nov. 2025, 14:16
 // Categoria: Homepage // Autor:  Grîu Tatiana
07 Nov. 2025, 14:16 // Homepage //  Grîu Tatiana

Construcția Liniei Electrice Aeriene de 400 kV Vulcănești–Chișinău, cunoscută și ca Linia Independenței Energetice, a ajuns la un nivel de realizare de peste 90%, iar lucrările de construcție și instalare sunt finalizate în proporție de aproape 99%. Toate cele 507 fundații au fost executate, 507 piloni asamblați, dintre care 505 deja montați, iar 150 de kilometri de conductor și fibră optică au fost întinși, anunță Unitatea Consolidată pentru Implementarea și Monitorizarea Proiectelor în domeniul Energeticii (UCIPE).

La Stația Electrică Chișinău 330 kV, lucrările de modernizare sunt realizate în proporție de 78%, iar la Stația Vulcănești 400 kV – la 57%, unde se finalizează montarea cadrelor metalice și livrarea echipamentelor.

„În spatele fiecărui pilon și al fiecărui kilometru de linie se află luni de muncă, planificare și coordonare. Asigurarea calității este fundamentală, având în vedere importanța strategică a acestui proiect pentru securitatea energetică a Republicii Moldova”, a declarat Ruslan Surugiu, directorul UCIPE.

Noua linie, cu o lungime de 157 km, va conecta stațiile electrice Vulcănești (400 kV) și Chișinău (330 kV), traversând 35 de localități din 8 raioane. Cu o capacitate de transport de 630 MVA – echivalentul a peste jumătate din consumul de energie al țării în orele de vârf – proiectul va permite interconectarea sistemului electroenergetic al Republicii Moldova cu cel european (ENTSO-E) și va contribui la reducerea dependenței energetice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

22 Iul. 2026, 17:56
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
22 Iul. 2026, 17:56 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Criptomonedele și alte active digitale vor avea reguli clare de funcționare în Moldova, dacă Parlamentul va adopta proiectul de lege aprobat de Guvern. Documentul stabilește, pentru prima dată, cine poate emite și tranzacționa criptoactive, ce obligații vor avea companiile din domeniu și ce măsuri vor fi aplicate pentru protejarea investitorilor.

Proiectul introduce un cadru legal dedicat pieței criptoactivelor și transpune parțial Regulamentul european privind piețele criptoactivelor (MiCA). Supravegherea domeniului va fi împărțită între Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare, care vor autoriza și monitoriza participanții la piață.

Noile reguli obligă companiile să ofere informații complete și corecte despre produsele pe care le lansează și să respecte cerințe stricte de transparență. În același timp, legea introduce măsuri pentru prevenirea manipulării pieței, utilizării informațiilor privilegiate și combaterii spălării banilor, astfel încât tranzacțiile cu criptoactive să se desfășoare într-un mediu mai sigur.

Proiectul împarte criptoactivele în trei categorii: tokenuri de monedă electronică, care își mențin valoarea în raport cu o monedă oficială, tokenuri raportate la active, care sunt legate de valoarea unuia sau mai multor active, și alte tipuri de criptoactive, inclusiv tokenurile utilitare.

În același timp, legea nu se va aplica NFT-urilor și nici activelor digitale care sunt deja încadrate ca instrumente financiare, depozite, produse de asigurare, fonduri de pensii sau sisteme de securitate socială.

O noutate importantă este obligația emitenților de a publica o „carte albă” (white paper) înainte de lansarea unui criptoactiv. Aceasta va trebui să conțină informații despre proiect, tehnologia utilizată, riscurile investiției și drepturile cumpărătorilor, inclusiv avertismentul că un criptoactiv își poate pierde parțial sau chiar integral valoarea și că nu este garantat de schema de garantare a depozitelor.

Proiectul prevede și câteva excepții. De exemplu, obligația publicării unei cărți albe nu va exista pentru ofertele adresate unui număr mai mic de 150 de persoane dintr-un stat sau pentru cele cu o valoare totală de până la 1 milion de euro într-o perioadă de 12 luni.

Inițiativa legislativă urmează să fie examinată de către Parlament.