Lucrările la linia electrică Vulcănești–Chișinău, aproape de final: peste 90% din proiect este realizat

07 Nov. 2025, 14:16
 // Categoria: Homepage // Autor:  Grîu Tatiana
07 Nov. 2025, 14:16 // Homepage //  Grîu Tatiana

Construcția Liniei Electrice Aeriene de 400 kV Vulcănești–Chișinău, cunoscută și ca Linia Independenței Energetice, a ajuns la un nivel de realizare de peste 90%, iar lucrările de construcție și instalare sunt finalizate în proporție de aproape 99%. Toate cele 507 fundații au fost executate, 507 piloni asamblați, dintre care 505 deja montați, iar 150 de kilometri de conductor și fibră optică au fost întinși, anunță Unitatea Consolidată pentru Implementarea și Monitorizarea Proiectelor în domeniul Energeticii (UCIPE).

La Stația Electrică Chișinău 330 kV, lucrările de modernizare sunt realizate în proporție de 78%, iar la Stația Vulcănești 400 kV – la 57%, unde se finalizează montarea cadrelor metalice și livrarea echipamentelor.

„În spatele fiecărui pilon și al fiecărui kilometru de linie se află luni de muncă, planificare și coordonare. Asigurarea calității este fundamentală, având în vedere importanța strategică a acestui proiect pentru securitatea energetică a Republicii Moldova”, a declarat Ruslan Surugiu, directorul UCIPE.

Noua linie, cu o lungime de 157 km, va conecta stațiile electrice Vulcănești (400 kV) și Chișinău (330 kV), traversând 35 de localități din 8 raioane. Cu o capacitate de transport de 630 MVA – echivalentul a peste jumătate din consumul de energie al țării în orele de vârf – proiectul va permite interconectarea sistemului electroenergetic al Republicii Moldova cu cel european (ENTSO-E) și va contribui la reducerea dependenței energetice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.