Patru bănci moldovenești se mențin în topul celor mai mari 100 de instituții financiare din Europa de Sud-Est

10 Nov. 2025, 11:45
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
10 Nov. 2025, 11:45 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Patru bănci moldovenești se regăsesc în clasamentul SEE Top 100 Banks 2024, realizat de SeeNews, care include cele mai mari instituții financiare din Europa de Sud-Est, în funcție de activele totale la 31 decembrie 2024. Este vorba despre Maib (locul 40), Moldindconbank (locul 54), Victoriabank (locul 78) și OTP Bank (locul 84).

Față de anul precedent, Maib a urcat trei poziții, Moldindconbank – șapte, iar Victoriabank – cinci locuri. OTP Bank și-a menținut poziția. Activele celor patru bănci au înregistrat creșteri semnificative: Maib – 3,08 miliarde euro (+14,39%), Moldindconbank – 1,87 miliarde euro (+16,47%), Victoriabank – 1,28 miliarde euro (+13,23%), în timp ce OTP Bank a raportat 1,11 miliarde euro (-0,08%).

Cele mai mari 100 de bănci au raportat un profit net combinat de 9,9 miliarde de euro, în creștere cu 11,2% față de 2023.

SEE Top 100 Banks este realizat anual pe baza datelor centralizate de bănci centrale, registre comerciale, comisii de supraveghere financiară și surse corporative. Clasamentul include instituții din România, Bulgaria, Croația, Serbia, Slovenia, Muntenegru, Bosnia și Herțegovina, Macedonia de Nord, Kosovo, Albania și Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

02 Mai 2026, 10:46
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
02 Mai 2026, 10:46 // Actual //  bani.md

Republica Moldova trebuie să creeze reguli „clare și lejere” pentru mediul de afaceri, dar și să sancționeze prompt orice încălcare, a declarat ministrul Economiei, Eugen Osmochescu, în cadrul evenimentului Reinvent Moldova 2.0 organizat de grupul media Realitatea.

Oficialul a subliniat că rolul statului este să faciliteze accesul companiilor pe piață, funcționarea și chiar ieșirea din piață, însă în același timp autoritățile trebuie să intervină rapid acolo unde apar nereguli, inclusiv pe baza evaluării riscurilor. Cu toate acestea, ministrul a recunoscut deschis că Republica Moldova nu se află încă la nivelul de dezvoltare dorit.

„Nu suntem acolo unde ne-am dorit. Nu suntem la nivelul de prosperitate despre care vorbim”, a spus Osmochescu, explicând că efectele reformelor implementate în ultimii ani nu se văd imediat, ci abia după doi-trei ani.

Ministrul a punctat că, deși progresele există și „ce s-a făcut, s-a făcut foarte frumos”, acestea nu sunt suficiente pentru a genera un impact economic rapid într-o țară mică, expusă presiunilor geopolitice dintre Est și Vest.

În același timp, oficialul a reafirmat direcția strategică a țării, subliniind că Republica Moldova a ales ferm calea europeană, considerată singura capabilă să aducă prosperitate reală populației.

Potrivit lui, autoritățile se află acum într-o etapă critică. Or, după implementarea rapidă a reformelor, accentul trebuie mutat pe cheltuirea eficientă a fondurilor și valorificarea oportunităților oferite de planurile de creștere economică.

Osmochescu a evidențiat și obiectivele ambițioase ale Chișinăului. Este vorba de semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană până în 2028 și obținerea statutului de stat membru până în 2030, mizând pe ritmul accelerat al reformelor și pe sprijinul extern fără precedent.