America tremură în fața Curții Supreme! Ar putea returna 2 trilioane de dolari lumii întregi

Președintele SUA, Donald Trump, a avertizat că Washingtonul ar putea fi obligat să returneze peste 2 trilioane de dolari altor state, în cazul în care Curtea Supremă va decide că introducerea tarifelor vamale a fost ilegală. Declarațiile au fost făcute pe platforma Truth Social, unde liderul american a calificat o astfel de perspectivă drept „o catastrofă pentru securitatea națională”.

„Cei care ne contestă la Curtea Supremă folosesc cifre reduse intenționat, ca să pară că ieșirea din această situație dezastruoasă, în care anarhiștii și bandiții ne-au împins, ar fi ușoară!”, a scris Trump.

Curtea Supremă a început săptămâna trecută examinarea dosarului privind legalitatea tarifelor, analizând dacă Trump a avut dreptul să introducă taxe pe baza Legii privind puterile economice internaționale de urgență. Dacă judecătorii vor decide că președintele și-a depășit atribuțiile, autoritățile americane vor fi nevoite să urmeze un proces mult mai complex pentru stabilirea tarifelor, ceea ce ar face imposibilă „cursa tarifară” începută în confruntarea cu China. În schimb, dacă instanța îi dă dreptate, politica tarifară a Casei Albe ar putea deveni și mai agresivă.

Trump a anunțat în aprilie 2025 introducerea tarifelor pentru importurile din 211 țări și teritorii. Pentru 86 dintre acestea taxele au crescut la niveluri între 11% și 50%, în timp ce majoritatea au primit o rată standard de 10%. Liderul american a justificat măsura afirmând că SUA au fost „jefuite, abuzate și exploatate” de state prietene și ostile deopotrivă. Ulterior, el a declarat că SUA câștigă aproximativ 2 miliarde de dolari pe zi din aceste tarife.

În august, Trump a semnat un nou decret tarifar. Majoritatea statelor au primit o rată de bază cuprinsă între 10–15%, iar taxele cele mai ridicate au fost aplicate Siriei, Laosului, Myanmarului și Elveției. În paralel, președintele a încurajat statele afectate să negocieze acorduri bilaterale pentru reducerea tarifelor. Până în prezent, SUA au încheiat astfel de acorduri cu șapte parteneri: Marea Britanie, Uniunea Europeană, Coreea de Sud, Japonia, Filipine, Vietnam și Indonezia — în schimbul reducerilor de 15–20%, aceștia s-au angajat la investiții masive în SUA, achiziții de produse energetice americane și cooperare politică și militară.

Anterior, Trump a promis că va distribui câte 2.000 de dolari fiecărui american, cu excepția celor cu venituri ridicate, sub forma „dividendelor din tarife”. Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a precizat că aceste plăți ar putea fi oferite în mai multe forme, inclusiv prin facilități fiscale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#tarife #bani #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.