Criză demografică fără precedent! Moldova, locul 221 din 227 la fertilitate

Visual Capitalist a publicat o analiză, bazată pe datele The World Factbook, cu privire la rata fertilității în statele occidentale și aliate. Concluzia este că aproape toate aceste țări se află mult sub pragul demografic de înlocuire, de 2,1 copii per femeie. Această reducere a populației semnalează un viitor în care numărul oamenilor se va micșora, iar societățile vor deveni tot mai îmbătrânite.

Singura excepție majoră este Israelul, care înregistrează o rată a fertilității de 2,92 și ocupă locul 50 la nivel global. Restul țărilor occidentale se situează între 1,2 și 1,9 copii per femeie, mult sub nivelul necesar pentru menținerea populației fără imigrație.

Datele evidențiază un declin demografic în marile economii ale lumii. State precum SUA, Franța, Islanda sau Noua Zeelandă sunt departe de pragul optim, în timp ce în Europa Centrală și de Est situația este și mai severă. Polonia, Spania, Italia și Moldova sunt printre ultimele în lume, cu rate ale fertilității între 1,26 și 1,32. Moldova ocupă locul 221 din 227 de țări analizate, având una dintre cele mai reduse rate ale fertilității, ceea ce amplifică îmbătrânirea populației și migrația.

Analiza sugerează că Occidentul se îndreaptă spre stagnare demografică și presiuni economice. Sistemele de pensii vor fi puse la încercare, iar deficitul de forță de muncă va deveni tot mai pronunțat. De asemenea, cererea pentru servicii medicale și sociale va crește, în timp ce ritmul dezvoltării economice riscă să încetinească.

Visual Capitalist concluzionează că lumea dezvoltată îmbătrânește rapid, iar problema natalității scăzute va rămâne una dintre cele mai mari provocări ale următoarelor decenii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.