Criză demografică fără precedent! Moldova, locul 221 din 227 la fertilitate

Visual Capitalist a publicat o analiză, bazată pe datele The World Factbook, cu privire la rata fertilității în statele occidentale și aliate. Concluzia este că aproape toate aceste țări se află mult sub pragul demografic de înlocuire, de 2,1 copii per femeie. Această reducere a populației semnalează un viitor în care numărul oamenilor se va micșora, iar societățile vor deveni tot mai îmbătrânite.

Singura excepție majoră este Israelul, care înregistrează o rată a fertilității de 2,92 și ocupă locul 50 la nivel global. Restul țărilor occidentale se situează între 1,2 și 1,9 copii per femeie, mult sub nivelul necesar pentru menținerea populației fără imigrație.

Datele evidențiază un declin demografic în marile economii ale lumii. State precum SUA, Franța, Islanda sau Noua Zeelandă sunt departe de pragul optim, în timp ce în Europa Centrală și de Est situația este și mai severă. Polonia, Spania, Italia și Moldova sunt printre ultimele în lume, cu rate ale fertilității între 1,26 și 1,32. Moldova ocupă locul 221 din 227 de țări analizate, având una dintre cele mai reduse rate ale fertilității, ceea ce amplifică îmbătrânirea populației și migrația.

Analiza sugerează că Occidentul se îndreaptă spre stagnare demografică și presiuni economice. Sistemele de pensii vor fi puse la încercare, iar deficitul de forță de muncă va deveni tot mai pronunțat. De asemenea, cererea pentru servicii medicale și sociale va crește, în timp ce ritmul dezvoltării economice riscă să încetinească.

Visual Capitalist concluzionează că lumea dezvoltată îmbătrânește rapid, iar problema natalității scăzute va rămâne una dintre cele mai mari provocări ale următoarelor decenii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Exporturile de grâu ale Republicii Moldova în perioada iulie–octombrie 2025 au crescut cu 21% față de aceeași perioadă a anului trecut, ajungând la 523 mii tone, comparativ cu 432 mii tone în 2024. Totuși, nivelul actual rămâne sub cel al anilor de referință: cu 11% mai mic decât în 2023 și cu 37% sub recordul din 2021, când în patru luni erau exportate 833 mii tone, potrivit datelor economistului Iurie Rija.

În pofida creșterii volumelor, 2025 marchează cel mai scăzut preț mediu de export al grâului din ultimii cinci ani. În perioada analizată, grâul moldovenesc a fost vândut la un preț mediu de 3,53 lei/kg, față de 3,57 lei/kg în 2024 și cu aproape 30% mai puțin decât nivelul din 2023. Explicația scăderii nu ține doar de piața globală: calitatea grâului din acest sezon a jucat un rol decisiv.

Mai multe loturi au fost respinse sau reclasificate pe piețele externe, după ce au fost constatate valori slabe ale coeficientului W — indicator care măsoară puterea și elasticitatea glutenului. Această problemă calitativă, rareori monitorizată în trecut, a devenit o provocare majoră în 2025, obligând exportatorii să accepte prețuri mai mici pentru a rămâne competitivi.

Valoarea totală a exporturilor de grâu pentru primele patru luni ale sezonului 2025–2026 a ajuns la circa 1,85 miliarde lei. Grâul este însă singura cultură care a înregistrat o diminuare de preț în acest an, în timp ce alte culturi au beneficiat de o redresare a valorilor comerciale.

Luna octombrie a adus o încetinire semnificativă a exporturilor: doar 39,5 mii tone au fost livrate, de patru ori mai puțin decât în septembrie (176 mii tone). Ritmul scăzut se observă și în comparație cu octombrie 2024 și octombrie 2023. În spatele tendinței se află schimbarea interesului traderilor, care s-au orientat către floarea-soarelui, o cultură atractivă din punct de vedere al prețului și cererii externe.

Prețul de export al grâului a fost stabil de-a lungul sezonului: 3,63 lei/kg în iulie, apoi 3,50 lei/kg în august, cu o ușoară revenire la 3,53 lei/kg în septembrie și octombrie. Lipsa fluctuațiilor majore este considerată neobișnuită pentru această perioadă.

În clasamentul exportatorilor, lider absolut este „RUSAGRO-PRIM” SRL, cu 104,8 mii tone exportate, adică 20% din totalul național. Urmează „AGRO-NOVA PRIM” cu 75,8 mii tone (15%), iar pe locul trei „OROM-IMEXPO” SRL cu 71,4 mii tone (14%). În top se mai regăsesc „GLOBAL FARMING” (39,6 mii tone) și „AGROFLORIS-NORD” (27,3 mii tone), ultima reintrând pe piață după absența din sezonul anterior.

Schimbări semnificative apar și în structura geografică a exporturilor. Italia a devenit principalul cumpărător de grâu moldovenesc, preluând 41% din volumul total — echivalentul a 216,8 mii tone, la un preț mediu de 3,57 lei/kg. România a absorbit aproape 19% (98,6 mii tone), iar Grecia 91,8 mii tone. Libanul, un mare consumator de cereale, a plătit cel mai mare preț mediu — 4,08 lei/kg — pentru 32,7 mii tone.

Datele arată că exporturile moldovenești de grâu se reorientează către piețe din sudul și vestul Europei, precum și din bazinul mediteranean. Sezonul 2025–2026 aduce astfel nu doar un volum în creștere, ci și o schimbare vizibilă în geografia comercială a grâului moldovenesc.