Piața gazelor, în creștere: Energocom domină, dar apar noi jucători

Circa 634,43 milioane metri cubi de gaze naturale au fost importate în Republica Moldova (fără regiunea transnistreană) în primele nouă luni ale anului 2025, potrivit datelor publicate de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE). Volumul este cu 12,5% mai mare față de aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce confirmă o creștere constantă a importurilor și o activitate mai intensă pe piața angro a gazelor.

Cea mai mare parte a importurilor a fost realizată de compania Energocom, cu o cotă de 87,19% din total, urmată de Transautogaz care a deținut 4,01%, Natural Gas DC – 3,04% și National Power Corp – 1,31%. Restul furnizorilor au avut cote sub 1%, printre ei regăsindu-se și subsidiare ale unor companii occidentale de la care Energocom achiziționează gaze, precum ERU Aurora și MET Furnizare.

În total, în perioada ianuarie–septembrie 2025, opt furnizori și un trader au asigurat importul de gaze naturale. ANRE precizează că, în urma schimbărilor recente din sector, piața angro a devenit atractivă și pentru noi traderi, fiind eliberate cinci licențe noi pentru activitatea de comerț cu gaze. Platforma BRM EST Energy a înregistrat 136 de tranzacții în această perioadă – 131 pe piața SPOT și 5 pe GASFORWARD, semn că tranzacționarea gazelor devine tot mai activă.

Cel mai mare volum lunar, de 190,3 milioane metri cubi, a fost importat în februarie 2025, potrivit raportului ANRE.

Pe piața cu amănuntul, furnizarea către consumatorii finali a fost asigurată de 13 companii, dintre care Moldovagaz – până la 1 septembrie – și ulterior Energocom, au deținut împreună o cotă de 91,5%. Alte companii, precum Transautogaz, National Power Corp, Natural Gas D.C., Navitas Energy și Energy Engineering Group, au acoperit segmente mai mici, contribuind însă la diversificarea pieței.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#importul de gaze #piata gazelor #Energocom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.