Piața gazelor, în creștere: Energocom domină, dar apar noi jucători

Circa 634,43 milioane metri cubi de gaze naturale au fost importate în Republica Moldova (fără regiunea transnistreană) în primele nouă luni ale anului 2025, potrivit datelor publicate de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE). Volumul este cu 12,5% mai mare față de aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce confirmă o creștere constantă a importurilor și o activitate mai intensă pe piața angro a gazelor.

Cea mai mare parte a importurilor a fost realizată de compania Energocom, cu o cotă de 87,19% din total, urmată de Transautogaz care a deținut 4,01%, Natural Gas DC – 3,04% și National Power Corp – 1,31%. Restul furnizorilor au avut cote sub 1%, printre ei regăsindu-se și subsidiare ale unor companii occidentale de la care Energocom achiziționează gaze, precum ERU Aurora și MET Furnizare.

În total, în perioada ianuarie–septembrie 2025, opt furnizori și un trader au asigurat importul de gaze naturale. ANRE precizează că, în urma schimbărilor recente din sector, piața angro a devenit atractivă și pentru noi traderi, fiind eliberate cinci licențe noi pentru activitatea de comerț cu gaze. Platforma BRM EST Energy a înregistrat 136 de tranzacții în această perioadă – 131 pe piața SPOT și 5 pe GASFORWARD, semn că tranzacționarea gazelor devine tot mai activă.

Cel mai mare volum lunar, de 190,3 milioane metri cubi, a fost importat în februarie 2025, potrivit raportului ANRE.

Pe piața cu amănuntul, furnizarea către consumatorii finali a fost asigurată de 13 companii, dintre care Moldovagaz – până la 1 septembrie – și ulterior Energocom, au deținut împreună o cotă de 91,5%. Alte companii, precum Transautogaz, National Power Corp, Natural Gas D.C., Navitas Energy și Energy Engineering Group, au acoperit segmente mai mici, contribuind însă la diversificarea pieței.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#importul de gaze #piata gazelor #Energocom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.