Kievul importă gaze prin România. Presa de peste Prut: ”Nu e clar dacă ajung doar în Ucraina sau și în Transnistria”

Exportul de gaze din România către Ucraina a fost reluat la finalul lunii trecute și se estimează că va continua pe întreaga perioadă a iernii, Kiev-ul confruntându-se cu un deficit major de gaze, ca urmare a distrugerilor provocate de atacurile Rusiei asupra infrastructurii de extracție și transport.

Deși actualele livrări sunt direcționate oficial către Ucraina, presa de la București scrie că există incertitudini dacă o parte din gaze ajunge și în regiunea transnistreană.

”Nu este clar dacă actualele importuri ajung exclusiv în Ucraina sau dacă alimentează și regiunea separatistă Tiraspol a Republicii Moldova, însă în viitor, în urma semnării acordului de achiziționare de gaze naturale americane din terminalele grecești, în mod sigur prin România vor tranzita volume mai ridicate de gaze către Ucraina”, precizează jurnaliștii de peste Prut.

Conform datelor furnizate, în ultimele două zile ale lunii trecute, prin punctul de interconectare Isaccea–Orlovka au fost transportate în Ucraina circa 0,8 milioane mc de gaze zilnic, atingând un vârf de 1,1 milioane mc pe 5 noiembrie, depășind astfel rezervările inițiale.

În prezent, livrările se efectuează doar prin una dintre cele trei conducte istorice care transportau gaze rusești către Balcani, Isaccea–Orlovka 1, cu o capacitate de 14 milioane mc. Dacă fluxul rămâne concentrat pe această conductă, România va trebui să asigure simultan consumul intern, aprovizionarea Republicii Moldova și, parțial, cea a Ucrainei, ceea ce ar putea genera presiuni în zilele geroase.

Noul val de atacuri asupra infrastructurii energetice ucrainene, început în ianuarie 2025, a redus producția internă cu aproximativ 60%, obligând Ucraina să importe 4,4 miliarde mc de gaze pentru sezonul de încălzire 2025–2026, finanțarea acestor importuri fiind parțial asigurată de compania de stat Naftogaz și sprijin internațional.

Potrivit specialiștilor, creșterea importurilor și a prețurilor afectează direct securitatea energetică regională, inclusiv a Republicii Moldova, care depinde de fluxurile de gaze prin România.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#gaz in ucraina #export prin romania #transnitria

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei (BNM) a decis majorarea ratei amortizorului anticiclic pentru expunerile din credite situate în Republica Moldova cu 1 punct procentual Noua cerință, aplicată individual de fiecare bancă, se adaugă la rata deja în vigoare și va intra în aplicare peste șase luni de la publicarea în Monitorul Oficial.

Decizia a fost adoptată în urma analizei datelor privind trimestrul I 2025, care arată o creștere puternică a creditării. Raportul dintre creditele acordate sectorului privat și PIB-ul trimestrial ajustat sezonier a ajuns la 103% (sau 25,74% raportat la PIB anual), depășind tendința pe termen lung cu 7,8%. BNM menționează că această deviere a fost generată în special de dinamica accentuată a creditării, ce semnalează riscuri ciclice în creștere.

În acest context, banca centrală a decis majorarea cerințelor de capital pentru bănci, cu scopul de a tempera creșterea excesivă a creditelor și de a consolida stabilitatea financiară. Amortizorul anticiclic are rolul de a întări reziliența sectorului bancar în perioadele de expansiune economică, astfel încât instituțiile financiare să dispună de capital suplimentar în eventualitatea unei încetiniri a creditării sau a unei corecții economice.

Noua rată se va aplica cumulativ cu amortizoarele deja aprobate. Astfel, începând cu 30 ianuarie 2026 va intra în vigoare rata de 0,5% stabilită anterior, iar din 13 mai 2026 rata combinată va ajunge la 1,5%, în lipsa altor modificări până la acea dată.

BNM reamintește instituțiilor bancare că sunt obligate să țină evidența corectă a ratelor aplicabile pentru fiecare stat în care dețin expuneri relevante. Amortizorul anticiclic este revizuit trimestrial și ajustat în funcție de evoluțiile ciclului financiar și ale riscurilor sistemice.