Germania zguduie green deal-ul Bruxellesului și îi cere să oprească interdicția mașinilor pe benzină și motorină

Cancelarul german Friedrich Merz solicită Comisiei Europene să slăbească interdicția privind vânzarea mașinilor noi cu motoare pe combustie internă (benzină și motorină) după anul 2035 – una dintre cele mai importante politici ale Pactului Verde European. Liderul german avertizează că industria auto a țării, aflată deja sub presiune, riscă să fie grav afectată dacă regulile nu sunt relaxate.

Decizia UE, care prevede eliminarea treptată a automobilelor cu motoare termice și înlocuirea lor cu vehicule electrice sau pe hidrogen, urmărește reducerea cererii de combustibili fosili. Potrivit estimărilor S&P Global Energy CERA, cererea de benzină în Europa ar urma să scadă de la 2,4 milioane barili/zi în 2025 la 915.000 barili/zi în 2050, iar cererea de motorină ar putea înregistra un declin de 60% în aceeași perioadă.

Cu toate acestea, critici ai politicii susțin că măsura pune o povară disproporționată asupra producătorilor europeni, deja sub presiunea competiției cu industria auto chineză și a costurilor în creștere.

După luni de opoziție, Merz a anunțat că formațiunea sa – CDU – a obținut sprijinul social-democraților (SPD) în demersul de a promova reformarea interdicției. Într-o intervenție la televiziunea DRM News, el a confirmat că îi va trimite o scrisoare Ursulei von der Leyen, cerând oficial revizuirea deciziei.

Cancelarul susține că obiectivele climatice ale UE trebuie atinse „într-un mod neutru din punct de vedere tehnologic” și că producătorilor ar trebui să li se permită să continue producția de hibride și după 2035.

„Aceasta este o decizie crucială pentru viitorul Europei ca centru al industriei auto”, a declarat Merz.

Vicecancelarul și ministrul finanțelor, social-democratul Lars Klingbeil, a confirmat sprijinul politic, subliniind necesitatea flexibilității: „Viitorul este electric, dar trebuie să fim deschiși și altor tehnologii”.

Lipsa de claritate politică a determinat producătorii auto europeni să reducă ritmul investițiilor în producția de vehicule electrice. În Marea Britanie, presiunea publică a dus deja la amânarea termenelor privind interzicerea motoarelor pe combustie, iar schimbările politice din SUA, sub președintele Donald Trump, au afectat prognozele globale ale cererii de petrol.

Analiza S&P Global Mobility indică faptul că un scenariu de relaxare este deja luat în calcul drept „variantă de bază”, anticipând că UE ar putea modifica regulile la revizuirea oficială din 10 decembrie.

Grupul „Transport & Environment”, o organizație europeană pentru energie curată, avertizează că orice relaxare va afecta atractivitatea Europei pentru investiții. Deja, europenii au anunțat investiții în vehicule electrice de doar 70 miliarde euro, comparativ cu 97 miliarde euro în America de Nord.

În prezent, potrivit Asociației Europene a Producătorilor Auto, mașinile electrice reprezintă 16,4% din piața europeană, hibridele 34,6%, iar hibridele plug-in 9,1%. Producătorii sunt reticenți să accelereze producția în absența certitudinii politice.

„Orice slăbire a țintelor va reduce și mai mult atractivitatea Europei ca destinație de investiții”, a avertizat organizația.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Germania #restrictii #auto

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul premier Ion Sturza consideră că reforma bugetar-fiscală propusă de Guvern este, în ansamblu, una echilibrată, cu un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, chiar dacă efectele reale vor depinde de evoluția economiei și de comportamentul contribuabililor.

Într-o analiză publicată pe rețelele Facebook, Sturza afirmă că proiectul, conceput inițial pentru a aduce mai mulți bani la buget, s-a transformat într-o reformă „aproape neutră” din punct de vedere fiscal. Potrivit calculelor sale, unele măsuri vor reduce veniturile bugetare cu aproximativ 1,5–1,8 miliarde de lei, însă alte modificări vor genera încasări suplimentare de 3,5–4,3 miliarde de lei, ceea ce ar însemna un câștig net de 1,5–2,5 miliarde de lei.

Fostul premier estimează că majorarea scutirii personale va diminua veniturile bugetului cu circa 800 de milioane de lei, iar extinderea facilităților pentru profitul reinvestit cu încă 150–200 de milioane de lei. În același timp, majorarea impozitului pe dividende și câștigurile de capital, accizele mai mari la produsele considerate „vicii”, acciza la motorină, taxa suplimentară pe profitul băncilor, majorarea TVA pentru sectorul HoReCa și taxarea coletelor poștale ar urma să compenseze aceste pierderi și să aducă venituri suplimentare.

„Modest, dar totuși pe plus. Nu este o reformă extractivă, dar nici un mare stimulent pentru economie”, a remarcat Ion Sturza.

Totodată, el avertizează că estimările sunt teoretice și că rezultatele finale vor depinde de reacția economiei. În opinia sa, dacă economia va răspunde pozitiv, reforma ar putea aduce în următorii doi-trei ani încă 1,5–2 miliarde de lei la buget. În schimb, dacă vor scădea consumul, vor crește contrabanda sau băncile își vor reduce profitul impozabil prin optimizări fiscale, efectul asupra veniturilor bugetare ar putea deveni aproape neutru.

Sturza observă și o contradicție în filosofia reformei. Deși apreciază că aceasta este aliniată practicilor europene, fostul premier consideră că majorarea impozitării dividendelor și a câștigurilor de capital reduce atractivitatea investițiilor și randamentul capitalului, ceea ce nu reprezintă cel mai puternic argument pentru atragerea investitorilor.

În același timp, Ion Sturza apreciază modul în care Guvernul a comunicat reforma, afirmând că aceasta a fost prezentată „ca la carte”, prin accentul pus pe taxarea băncilor și a produselor cu accize majorate, ceea ce, în opinia sa, demonstrează „o altă formă de comunicare și o maturitate politică a tehnocrației moldovenești”.

În final, fostul premier le recomandă atât susținătorilor, cât și criticilor reformei să nu se grăbească cu concluziile, apreciind că actualul pachet fiscal reprezintă „o variantă acceptabilă pentru aproape toți”, neutră din punct de vedere politic și cu potențial de a avea un impact economic și social pozitiv.