Exporturile încetinesc, dar nu din vina tarifelor! CFM demontează criticile fermierilor

Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova” anunță că tarifele pentru transportul cerealelor rămân printre cele mai avantajoase din sistemul feroviar, fiind semnificativ mai mici decât cele aplicate altor tipuri de mărfuri. Potrivit instituției, aceste prețuri preferențiale sunt susținute din resurse interne, printr-un regim strict de economisire a combustibilului, energiei și cheltuielilor de întreținere, precum și prin optimizarea personalului.

CFM precizează că tarifele pentru cereale au fost stabilite la 1 ianuarie 2023 și au rămas neschimbate timp de trei ani. Începând cu 1 octombrie 2025, prețul a fost majorat cu doar 7%, chiar dacă, economic, ajustarea justificată ar fi fost de până la 15%. Transportul cerealelor beneficiază în continuare de reduceri de până la 42% față de tariful de bază, iar lista rutelor eligibile a fost extinsă pentru a facilita exportul fermierilor.

Întreprinderea notează că volumul transporturilor de cereale din octombrie–noiembrie 2025 a fost de 1,5 ori mai mare decât în aceeași perioadă din 2024. Totuși, chiar și după majorarea tarifelor, veniturile generate acoperă doar aproximativ 60% din costurile de producție.

CFM subliniază că încetinirea exporturilor agricole nu este cauzată de tarifele de transport, ci de factori precum sezonul agricol, calitatea recoltei, prețurile de piață, cererea internațională și situația regională. Instituția afirmă că va continua să mențină condiții logistice stabile și accesibile, încercând să îmbine eficiența economică cu sprijinul pentru producătorii agricoli.

Anterior, economistul Iurie Rija declara că CFM riscă să intre într-o criză profundă, după ce anunțarea majorării tarifelor Căii Ferate din Moldova cu 7%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#CFM #Cereale #transport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Indicatorii monetari ai Republicii Moldova au continuat să avanseze în luna mai 2026, pe fondul creșterii depozitelor bancare și al extinderii creditării economiei, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM).

Astfel, baza monetară a ajuns la 84,17 miliarde de lei, în creștere cu 0,5% față de luna aprilie. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, avansul a fost de 7,2%, ceea ce înseamnă o majorare de peste 5,6 miliarde de lei.

Masa monetară în sens larg (M3), principalul indicator al lichidității din economie, a atins 198,2 miliarde de lei, înregistrând o creștere lunară de 1,4% și una anuală de 13,5%. Față de mai 2025, în economie circulă cu peste 23,5 miliarde de lei mai mulți bani.

Soldul depozitelor bancare a urcat la 145,67 miliarde de lei, cu 1,6% peste nivelul din aprilie și cu 13,2% mai mult comparativ cu anul precedent. Creșterea a fost susținută atât de depozitele în moneda națională, care au ajuns la 97,9 miliarde de lei, cât și de cele în valută, care au totalizat 47,8 miliarde de lei.

Datele BNM arată că depozitele la vedere în lei moldovenești reprezintă cea mai mare componentă a masei monetare, cu o pondere de 29,2%, urmate de banii aflați în circulație, care dețin 26,5% din total.

În același timp, soldul cererilor față de economie – indicator ce reflectă finanțarea acordată sectorului privat și altor participanți din economie – a crescut la 114,1 miliarde de lei, cu 1,9% față de luna precedentă și cu 24% comparativ cu mai 2025.

Creditele și alte cereri în moneda națională au însumat 87,27 miliarde de lei, în timp ce finanțările în valută au ajuns la echivalentul a 26,83 miliarde de lei. Exprimate în euro, cererile față de economie în valută au totalizat 1,334 miliarde euro, în creștere cu 2,2% față de aprilie.

Potrivit BNM, cele mai mari volume de credite sunt concentrate în sectorul companiilor private nefinanciare, care au contractat finanțări de aproape 56 miliarde de lei, echivalentul a aproape jumătate din totalul cererilor față de economie.