Moldovenii muncesc 37 de ore săptămânal. Sunt mai harnici decât americanii, dar mai relaxați decât indienii

Moldova se situează în zona de mijloc a clasamentului global al orelor de muncă, cu o medie de 37 de ore lucrate pe săptămână, potrivit clasamentului realizat de Visual Capitalist pe baza datelor World Population Review. Studiul compară peste 150 de țări și arată contraste puternice între economiile dezvoltate și cele emergente.

La nivel global, media este de 38,7 ore pe săptămână, însă diferența dintre țările unde se muncește cel mai mult și cele unde programul de lucru este cel mai scurt se apropie de 30 de ore.

În 2025, Bhutan conduce topul cu 54,5 ore lucrate pe săptămână, devenind cea mai „harnică” națiune din lume. Pe primele poziții se regăsesc mai multe state asiatice, din Golf sau Africa: Emiratele Arabe Unite – 48,4 ore, Pakistan – 47,5 ore. India – 45,8 ore, Sudan – 50,8 ore și Lesotho – 50,2 ore.

Multe ore de muncă reflectă, în principal, industrii intensive în forță de muncă, proporția mică a locurilor de muncă part-time și rețelele sociale de protecție reduse, care împing populația către programe prelungite.

La polul opus, economiile dezvoltate din Vestul și Nordul Europei au printre cele mai scurte programe de lucru: Olanda – 26,8 ore, Norvegia – 27,1 ore, Danemarca – 28,8 ore, Marea Britanie – 31,0 ore, Franța – 30,8 ore și Canada – 32,3 ore.

SUA se plasează sub media globală, cu 36,1 ore pe săptămână, dar peste multe alte economii dezvoltate.

Prin comparație, Moldova, cu 37 de ore, se aliniază tendințelor regionale din Europa de Est, unde programele de lucru sunt mai lungi decât în Vest, dar mai scurte decât în statele asiatice sau africane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#europeni #angajati #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Compania energetică de stat a Azerbaidjanului, SOCAR, a anunțat lansarea unei noi etape în exporturile de gaze azere către Europa, odată cu începerea livrărilor către Austria și Germania, în luna ianuarie 2026. Gazele sunt transportate prin intermediul gazoductului Trans Adriatic Pipeline (TAP), care traversează sudul Europei.

Într-o declarație pentru agenția EFE, SOCAR a precizat că livrările către cele două state se realizează prin Italia, extinzând astfel aria de distribuție a gazelor din Azerbaidjan pe continent. Compania nu a comunicat volumele exacte exportate, însă anterior în mass-media au apărut informații potrivit cărora Germania ar putea primi aproximativ 1,2 miliarde de metri cubi de gaze.

„Livrările efectuate către aceste țări prin intermediul Italiei extind și mai mult raza de acțiune a gazelor din Azerbaidjan în Europa. Numărul țărilor care importă gaze din Azerbaidjan a crescut astfel la 16”, a informat SOCAR.

Compania subliniază că această evoluție face parte din strategia energetică promovată de președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, care vizează extinderea prezenței SOCAR pe piețele din Europa și Orientul Mijlociu, diversificarea cooperării cu parteneri internaționali și consolidarea poziției Azerbaidjanului ca furnizor fiabil de hidrocarburi.

Azerbaidjanul a început livrările de gaze către Europa în decembrie 2020, iar în prezent printre cumpărătorii săi se numără state precum Italia, Grecia, Bulgaria, Ungaria, România și Serbia. În anul 2025, Azerbaidjanul a exportat 25 de miliarde de metri cubi de gaze, dintre care 13 miliarde de metri cubi au fost livrați Europei.

Anterior, ambasadorul Republicii Moldova la Baku, Alexandr Esaulenco, a declarat că și Chișinăul examinează posibilitățile de aprofundare a cooperării energetice cu compania petrolieră azeră SOCAR, inclusiv în ceea ce privește achiziția de gaze naturale.