Gata cu salariile nesimțite! Guvernul pregătește tăieri dure în instituțiile cu lefuri umflate

Guvernul lucrează la noua lege a salarizării, un proiect care ar urma să schimbe modul în care sunt plătiți angajații din sectorul public. Autoritățile își propun ca noul sistem să fie gata în câteva luni, astfel încât, în scenariul optimist, acesta să intre în vigoare de la 1 septembrie 2026, iar cel târziu de la 1 ianuarie 2027, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță.

Potrivit ministrului, noul cadru legal va avea trei direcții principale: creșterea echității salariale, majorări mai consistente pentru angajații cu venituri mici și corectarea dezechilibrelor majore existente în prezent.

„Ambiția noastră este să avem noua lege gata în câteva luni, astfel încât, în mod ideal, ea să intre în vigoare de la 1 septembrie. Ea va presupune mai multă echitate în salarizări, cu majorări simțite de cei cu salarii mici”, a declarat Gavriliță.

Ministrul subliniază că în administrația publică există discrepanțe salariale greu de justificat, cu diferențe chiar și de zece ori între funcții similare ca importanță.

„Este prematur să spun acum care salarii și cu cât vor fi reduse, dar avem nevoie de mult mai multă echitate. Astăzi vedem conducători de instituții cu salarii mici, în timp ce alte persoane au venituri de zece ori mai mari. Nu spun că raportul trebuie inversat, dar trebuie, cu siguranță, mai multă uniformitate”, a precizat oficialul.

Gavriliță afirmă că procesul va necesita consultări, inclusiv cu instituțiile care au o autonomie mai mare, însă noua lege va crea un cadru legal unic în care vor fi incluse toate salariile din sectorul bugetar. Ministrul își exprimă încrederea că Parlamentul va avea un rol esențial pentru ca rezultatul final să fie „cât mai corect și echitabil”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gavrilita #bani #salarii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.