Gata cu salariile nesimțite! Guvernul pregătește tăieri dure în instituțiile cu lefuri umflate

04 Dec. 2025, 13:47
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
04 Dec. 2025, 13:47 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Guvernul lucrează la noua lege a salarizării, un proiect care ar urma să schimbe modul în care sunt plătiți angajații din sectorul public. Autoritățile își propun ca noul sistem să fie gata în câteva luni, astfel încât, în scenariul optimist, acesta să intre în vigoare de la 1 septembrie 2026, iar cel târziu de la 1 ianuarie 2027, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță.

Potrivit ministrului, noul cadru legal va avea trei direcții principale: creșterea echității salariale, majorări mai consistente pentru angajații cu venituri mici și corectarea dezechilibrelor majore existente în prezent.

„Ambiția noastră este să avem noua lege gata în câteva luni, astfel încât, în mod ideal, ea să intre în vigoare de la 1 septembrie. Ea va presupune mai multă echitate în salarizări, cu majorări simțite de cei cu salarii mici”, a declarat Gavriliță.

Ministrul subliniază că în administrația publică există discrepanțe salariale greu de justificat, cu diferențe chiar și de zece ori între funcții similare ca importanță.

„Este prematur să spun acum care salarii și cu cât vor fi reduse, dar avem nevoie de mult mai multă echitate. Astăzi vedem conducători de instituții cu salarii mici, în timp ce alte persoane au venituri de zece ori mai mari. Nu spun că raportul trebuie inversat, dar trebuie, cu siguranță, mai multă uniformitate”, a precizat oficialul.

Gavriliță afirmă că procesul va necesita consultări, inclusiv cu instituțiile care au o autonomie mai mare, însă noua lege va crea un cadru legal unic în care vor fi incluse toate salariile din sectorul bugetar. Ministrul își exprimă încrederea că Parlamentul va avea un rol esențial pentru ca rezultatul final să fie „cât mai corect și echitabil”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

24 Sept. 2026, 17:01
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
24 Sept. 2026, 17:01 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

La nivel conceptual, proiectul de lege cu privire la consolidarea independenței Băncii Naționale a Moldovei este bun, a declarat deputatul Ion Chicu. Însă potrivit deputatului nemulțumirile societății față de instituție sunt alimentate de cheltuielile și salariile foarte mari din interiorul BNM.

Chicu a declarat că independența regulatorului bancar este necesară pentru a preveni eventuale ingerințe politice și utilizarea rezervelor Băncii Naționale în scopuri guvernamentale.

„Dacă o instituție care este regulator pe piața bancară poate fi influențată politic de instituțiile statului, tot timpul va fi ispita: hai să mai iau niște bani de acolo. Iar luatul de bani din Banca Națională, din rezervă, este calea directă spre falimentul statului, spre devalorizarea valutei naționale”, a declarat deputatul.

Proiectul examinat de Parlament prevede că BNM și membrii organelor sale de conducere își vor exercita atribuțiile independent și nu vor putea solicita sau accepta instrucțiuni din partea Parlamentului, Guvernului sau altor autorități publice. Documentul transpune norme europene privind independența băncilor centrale.

Chicu spune însă că discuția despre independența BNM nu poate fi separată de modul în care instituția își gestionează cheltuielile.

„Este foarte greu de înțeles și explicat cetățenilor pentru ce un șef de cabinet care îi face cafea guvernatoarei primește peste două milioane de lei salariu pe an”, a declarat deputatul. El a criticat și remunerările de ordinul milioanelor de lei acordate unor angajați sau foști funcționari ai instituției.

Potrivit lui Chicu, nivelul cheltuielilor BNM are relevanță și pentru bugetul de stat, deoarece banca centrală transferă anual o parte din profit către buget.

„Dacă cheltuielile sunt atât de mari, de milioane pe salarii, profitul respectiv este mai mic. Deci întrebarea cetățenilor este logică”, a spus deputatul.

Chicu consideră că BNM trebuie să beneficieze de independență în luarea deciziilor de politică monetară și de reglementare, dar această independență nu ar trebui interpretată drept lipsă de transparență sau ignorarea interesului public.

El s-a pronunțat și pentru menținerea posibilității Curții de Conturi de a verifica activitatea instituției, fără însă a interveni în politica monetară sau în instrumentele specifice ale băncii centrale.

Proiectul cu privire la consolidarea independenței BNM a fost votat de Parlament în prima lectură la 24 septembrie. Inițiativa urmărește alinierea legislației Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene privind independența băncilor centrale și interzicerea finanțării directe a sectorului public de către banca centrală.