Moldova rămâne fără copii! În doi ani, țara a pierdut peste 3.532 de nou-născuți

Populația de copii (0–17 ani) a scăzut la 494.099 la 1 ianuarie 2025 față de 508,7 mii la 1 ianuarie 2024. În doar doi ani, cifra s-a redus de la 27.182 născuți-vii în 2022 la 23.648 în 2024, un declin structural care reflectă emigrarea masivă și o natalitate foarte scăzută, arată datele Biroului Național de Statistică.

Ponderea copiilor în totalul populației continuă să se reducă. Astfel, în anul 2022 ponderea a constituit 21,3%, 21,0% în 2023, 20,7% în 2024 și 20,7% în 2025.
În 2024, Moldova a înregistrat 12,8 născuți-vii la 1.000 locuitori. Datale relevă că zonele de nord-est ale țării înregistrează valori chiar sub 9‰.

În comparație internațională, Moldova se află la mijlocul clasamentului european, depășind România, Italia și Spania, dar rămânând mult sub țările cu natalitate ridicată, precum Muntenegru, Armenia sau Turcia.

În 2023 vârsta medie a mamei la prima naștere în Moldova a ajuns la 26,8 ani, una dintre cele mai mici din Europa, dar în creștere.
Țări precum Italia (31,8 ani) sau Spania (31,5 ani) au împins media europeană mult mai sus, însă tendința de amânare a primei nașteri devine vizibilă și în Moldova.

BNS notează că 20% dintre copii sunt născuți în afara căsătoriei, un indicator în creștere constantă, care arată schimbări sociale profunde în structura familială. Mortalitatea infantilă sub 1 an: de la 10,3‰ în 2022 la 11,8‰ în 2024. Mortalitatea copiilor sub 5 ani: de la 9‰ în 2022 la 10‰ în 2023, fără date finale pentru 2024. Creșterea mortalității la copii este una dintre cele mai grave evoluții demografice, semnalând atât probleme în sistemul medical, cât și în situația social-economică a familiilor.

Rata totală a fertilității este de 1,6 copii per femeie în 2024 – mult sub nivelul de înlocuire a populației (2,1). În același timp, 99,9% dintre copii se nasc cu asistență medicală, ceea ce arată un acces bun la serviciile de maternitate, dar nu rezolvă cauzele structurale ale declinului demografic.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#mortalitate #depopulare #copii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Giurgiulești gestionat de stat, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.