Moldova rămâne fără copii! În doi ani, țara a pierdut peste 3.532 de nou-născuți

Populația de copii (0–17 ani) a scăzut la 494.099 la 1 ianuarie 2025 față de 508,7 mii la 1 ianuarie 2024. În doar doi ani, cifra s-a redus de la 27.182 născuți-vii în 2022 la 23.648 în 2024, un declin structural care reflectă emigrarea masivă și o natalitate foarte scăzută, arată datele Biroului Național de Statistică.

Ponderea copiilor în totalul populației continuă să se reducă. Astfel, în anul 2022 ponderea a constituit 21,3%, 21,0% în 2023, 20,7% în 2024 și 20,7% în 2025.
În 2024, Moldova a înregistrat 12,8 născuți-vii la 1.000 locuitori. Datale relevă că zonele de nord-est ale țării înregistrează valori chiar sub 9‰.

În comparație internațională, Moldova se află la mijlocul clasamentului european, depășind România, Italia și Spania, dar rămânând mult sub țările cu natalitate ridicată, precum Muntenegru, Armenia sau Turcia.

În 2023 vârsta medie a mamei la prima naștere în Moldova a ajuns la 26,8 ani, una dintre cele mai mici din Europa, dar în creștere.
Țări precum Italia (31,8 ani) sau Spania (31,5 ani) au împins media europeană mult mai sus, însă tendința de amânare a primei nașteri devine vizibilă și în Moldova.

BNS notează că 20% dintre copii sunt născuți în afara căsătoriei, un indicator în creștere constantă, care arată schimbări sociale profunde în structura familială. Mortalitatea infantilă sub 1 an: de la 10,3‰ în 2022 la 11,8‰ în 2024. Mortalitatea copiilor sub 5 ani: de la 9‰ în 2022 la 10‰ în 2023, fără date finale pentru 2024. Creșterea mortalității la copii este una dintre cele mai grave evoluții demografice, semnalând atât probleme în sistemul medical, cât și în situația social-economică a familiilor.

Rata totală a fertilității este de 1,6 copii per femeie în 2024 – mult sub nivelul de înlocuire a populației (2,1). În același timp, 99,9% dintre copii se nasc cu asistență medicală, ceea ce arată un acces bun la serviciile de maternitate, dar nu rezolvă cauzele structurale ale declinului demografic.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#mortalitate #depopulare #copii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne un jucător modest pe piața mondială a produselor agricole și alimentare, în condițiile în care exporturile agroalimentare ale țării au totalizat aproximativ 1,84 miliarde de dolari în anul 2025. Prin comparație, Statele Unite, Brazilia și China înregistrează exporturi de zeci și chiar sute de miliarde de dolari, potrivit unui clasament prezentat de platforma GeoStatistica.

Conform graficului, Statele Unite domină clasamentul, cu exporturi agricole de 181,3 miliarde de dolari, urmate de Brazilia, cu 144,4 miliarde de dolari, și China, cu 74,8 miliarde de dolari. Pe pozițiile următoare se situează Canada, cu 66,6 miliarde de dolari, Mexicul, cu 49,9 miliarde, și Indonezia, cu 49,7 miliarde de dolari.

În top mai figurează Australia, cu exporturi de 45,8 miliarde de dolari, India, cu 45,5 miliarde, Thailanda, cu 41,8 miliarde, Franța, cu 38,7 miliarde, și Rusia, cu 28,3 miliarde de dolari.

Raportată la aceste valori, Republica Moldova exportă produse agroalimentare de aproape 99 de ori mai puțin decât Statele Unite, de 79 de ori mai puțin decât Brazilia și de aproximativ 15 ori mai puțin decât Rusia. Comparația este însă orientativă, deoarece graficul internațional nu precizează anul de referință și metodologia de calcul, în timp ce datele pentru Moldova vizează anul 2025.

Potrivit datelor UN Comtrade, exporturile agroalimentare moldovenești au atins în 2025 aproximativ 1,838 miliarde de dolari, echivalentul a aproape 49% din exporturile totale de mărfuri ale țării. Față de anul precedent, când acestea au constituit circa 1,624 miliarde de dolari, a fost înregistrată o creștere de aproximativ 13%.

Cea mai mare contribuție la exporturile agroalimentare ale Republicii Moldova a avut-o răsărita, ale cărei semințe au fost exportate în valoare de 431,7 milioane de dolari. Urmează grâul, cu 180,9 milioane de dolari, rapița, cu 149,2 milioane de dolari, și vinul, cu 148,7 milioane de dolari.

Exporturile de fructe sâmburoase, inclusiv prune, cireșe, caise și piersici, au generat aproximativ 95 de milioane de dolari, în timp ce uleiul de răsărită a adus 88,7 milioane de dolari, iar merele și perele alte 73,6 milioane de dolari.

Datele scot în evidență una dintre vulnerabilitățile structurale ale sectorului agroalimentar moldovenesc: dependența ridicată de exporturile de materie primă. Numai semințele de răsărită, grâul și rapița au generat încasări de aproximativ 762 de milioane de dolari, reprezentând peste 41% din totalul exporturilor agroalimentare.

În același timp, diferența dintre exporturile de semințe de răsărită, de 431,7 milioane de dolari, și cele de ulei de răsărită, de numai 88,7 milioane de dolari, evidențiază ponderea mult mai mare a materiei prime în vânzările externe ale acestui sector. Această structură ridică problema dezvoltării capacităților de procesare și a creșterii valorii adăugate a produselor agricole moldovenești.

În ceea ce privește piețele de desfacere, Uniunea Europeană rămâne principala destinație a produselor agroalimentare din Republica Moldova, absorbind aproximativ 61,5% din exporturile sectorului în anul 2025. Turcia reprezintă o altă piață importantă, în special pentru semințele de răsărită și porumb.

#Cereale #export #Moldova