Preț pe ore, concurență și investiții noi: Constantin Borosan explică ce aduce bursa de energie

11 Dec. 2025, 13:29
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Grîu Tatiana
11 Dec. 2025, 13:29 // Bani și Afaceri //  Grîu Tatiana

Secretarul de stat al Ministerului Energiei, Constantin Borosan, a venit cu o explicație detaliată despre funcționarea bursei de energie electrică, lansată pe 10 decembrie, și beneficiile pe care aceasta le aduce consumatorilor și mediului de afaceri. Potrivit oficialului, introducerea unei piețe organizate și transparente va schimba modul în care se stabilește prețul energiei în Republica Moldova.

„Bursa de energie electrică este locul unde producătorii și furnizorii comercializează energia, iar cumpărătorii sunt furnizorii de energie electrică”, explică Borosan.

Un element central îl constituie prețul orar al energiei, stabilit în funcție de cerere și ofertă. În perioadele cu producție abundentă, în special din surse regenerabile, prețurile pot coborî considerabil. Borosan amintește exemplul pieței din România: „Atunci când este multă energie, prețul este foarte mic sau chiar zero, așa cum s-a întâmplat pe 3 iunie 2025 pe piața OPCOM”. În schimb, în orele de vârf, tarifele pot fi de câteva ori mai mari.

Pentru consumatori, acest model creează noi oportunități. Furnizorii de pe piața liberă vor putea propune tarife adaptate profilului de consum al fiecărui client, inclusiv prețuri reduse pentru cei care consumă mai mult în orele cu cost mic. Borosan subliniază că „este cel mai mare beneficiu pentru consumatori”, întrucât aceștia își vor putea optimiza cheltuielile prin ajustarea programului de consum sau prin măsuri de eficiență energetică.

Bursa va stimula și producătorii, în special pe cei din sectorul energiei regenerabile, care dețin în prezent o capacitate instalată de aproximativ 1.000 MW. Aceștia vor putea vinde energia la prețul optim al fiecărei ore, în funcție de condițiile reale din piață. Diferențele de preț dintre ore vor impulsiona investițiile în tehnologii de stocare. „Experiența României demonstrează recuperarea investiției în sisteme de baterii într-un termen foarte scurt, de câțiva ani”, notează Borosan.

Odată cu introducerea prețului orar, autoritățile se așteaptă la o creștere a investițiilor în contoare inteligente și sisteme de măsurare modernizate, necesare pentru o piață competitivă și flexibilă.

Un alt pas important va fi cuplarea pieței din Moldova cu piața energetică europeană, ceea ce va permite alinirea prețurilor la cele din România: consumatorii din ambele țări vor avea același preț la aceeași oră, în aceeași zi.

Borosan afirmă că tranzacțiile orare vor crea un mediu concurențial real: „Concurența între participanți conduce la îmbunătățirea calității serviciilor și la reducerea prețului”. În plus, el subliniază că bursa asigură formarea transparentă a prețului, în condiții de piață și concurență.

Precizăm că din 10 decembrie a devenit operațională piața energiei electrice pentru ziua următoare din Republica Moldova, iar din 17 decembrie va fi lansată și piața energiei electrice pe parcursul zilei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

22 Sept. 2026, 12:10
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
22 Sept. 2026, 12:10 // Actual //  Grîu Tatiana

O tranzacție de aproximativ 20 de miliarde de dolari prin care grupul american de private equity Carlyle ar urma să preia activitatea internațională a companiei ruse Lukoil este blocată de aproape 10 luni în procesul de aprobare al administrației SUA, scrie Financial Times.

Potrivit unor persoane familiarizate cu situația, tranzacția a primit aprobarea Oficiului pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) din cadrul Departamentului Trezoreriei SUA, însă așteaptă aprobarea finală a administrației Trump. Dosarul ar fi rămas blocat într-un proces interinstituțional care implică inclusiv Consiliul Național de Securitate, Departamentul de Stat și Departamentul Energiei.

Carlyle susține că preluarea activelor Lukoil ar putea contribui la reducerea presiunilor de pe piața carburanților, în condițiile în care trei rafinării europene deținute de compania rusă au o capacitate semnificativ subutilizată. Grupul american ar urma să preia rafinării din România și Bulgaria, precum și participația de 45% deținută de Lukoil la o rafinărie din Zeeland, Țările de Jos.

Cele trei unități au împreună o capacitate de procesare de aproximativ 400 000 de barili de petrol pe zi. Potrivit surselor citate de Financial Times, finalizarea tranzacției ar putea permite repunerea în funcțiune a unei capacități suplimentare de 100 000–150 000 de barili pe zi.

Carlyle afirmă că activele europene ale Lukoil reprezintă o sursă de capacitate de rafinare care ar putea permite introducerea unor cantități suplimentare de benzină și motorină pe piață. Compania a transmis că așteaptă o decizie care să permită stabilirea viitorului acestor active.

SUA au impus sancțiuni împotriva Lukoil în octombrie anul trecut, în cadrul măsurilor adoptate împotriva Rusiei după invazia Ucrainei. Ulterior, Washingtonul a blocat și o tentativă anterioară de preluare a activelor internaționale ale Lukoil de către casa de tranzacționare Gunvor.

Între timp, autoritățile americane au prelungit în mod repetat licențele care permit funcționarea activelor Lukoil în perioada în care se decide viitorul acestora. Cea mai recentă licență este valabilă până la 22 octombrie, ceea ce înseamnă că tranzacția ar putea rămâne în incertitudine și după aproape un an de la începerea negocierilor cu Carlyle.