Moldova, prinsă în menghina datoriilor externe! 153% din exporturi se duc pe acoperirea împrumuturilor

11 Dec. 2025, 16:40
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
11 Dec. 2025, 16:40 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria externă totală a Republicii Moldova a atins 10,49 miliarde de dolari în 2024, arată raportul actualizat al Băncii Mondiale privind finanțarea externă. Nivelul datoriei continuă să crească și este echivalent cu 153% din exporturile țării și 57% din venitul național brut, ceea ce indică o vulnerabilitate macroeconomică accentuată.

Potrivit datelor, structura creditorilor arată că Moldova depinde de finanțările oferite de instituțiile internaționale. FMI deține 25% din datoria publică externă, în timp ce Banca Mondială, prin Asociația Internațională pentru Dezvoltare (IDA), controlează 20%. Creditorii multilaterali reprezintă încă 8%, cei bilaterali 4%, iar sectorul privat doar 1% din portofoliul împrumuturilor publice.

Tendința ascendentă a datoriei este vizibilă pe parcursul ultimilor ani, de la 9,8 miliarde dolari în 2022, la 10,3 miliarde în 2023, până la 10,49 miliarde în anul 2024. Creșterea este alimentată de necesitatea finanțării deficitului bugetar, a programelor sociale și a achizițiilor energetice din perioada crizelor suprapuse.

În 2024, Moldova a primit debursări noi în valoare totală de 1,14 miliarde dolari, provenite în mare parte de la FMI și Banca Mondială. În același timp, statul a efectuat rambursări în sumă de 668 milioane dolari, sumă care include atât rate scadente, cât și dobânzi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

 

06 Aug. 2026, 21:27
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
06 Aug. 2026, 21:27 // Actual //  Ursu Victor

Fostul premier Ion Sturza consideră că reforma bugetar-fiscală propusă de Guvern este, în ansamblu, una echilibrată, cu un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, chiar dacă efectele reale vor depinde de evoluția economiei și de comportamentul contribuabililor.

Într-o analiză publicată pe rețelele Facebook, Sturza afirmă că proiectul, conceput inițial pentru a aduce mai mulți bani la buget, s-a transformat într-o reformă „aproape neutră” din punct de vedere fiscal. Potrivit calculelor sale, unele măsuri vor reduce veniturile bugetare cu aproximativ 1,5–1,8 miliarde de lei, însă alte modificări vor genera încasări suplimentare de 3,5–4,3 miliarde de lei, ceea ce ar însemna un câștig net de 1,5–2,5 miliarde de lei.

Fostul premier estimează că majorarea scutirii personale va diminua veniturile bugetului cu circa 800 de milioane de lei, iar extinderea facilităților pentru profitul reinvestit cu încă 150–200 de milioane de lei. În același timp, majorarea impozitului pe dividende și câștigurile de capital, accizele mai mari la produsele considerate „vicii”, acciza la motorină, taxa suplimentară pe profitul băncilor, majorarea TVA pentru sectorul HoReCa și taxarea coletelor poștale ar urma să compenseze aceste pierderi și să aducă venituri suplimentare.

„Modest, dar totuși pe plus. Nu este o reformă extractivă, dar nici un mare stimulent pentru economie”, a remarcat Ion Sturza.

Totodată, el avertizează că estimările sunt teoretice și că rezultatele finale vor depinde de reacția economiei. În opinia sa, dacă economia va răspunde pozitiv, reforma ar putea aduce în următorii doi-trei ani încă 1,5–2 miliarde de lei la buget. În schimb, dacă vor scădea consumul, vor crește contrabanda sau băncile își vor reduce profitul impozabil prin optimizări fiscale, efectul asupra veniturilor bugetare ar putea deveni aproape neutru.

Sturza observă și o contradicție în filosofia reformei. Deși apreciază că aceasta este aliniată practicilor europene, fostul premier consideră că majorarea impozitării dividendelor și a câștigurilor de capital reduce atractivitatea investițiilor și randamentul capitalului, ceea ce nu reprezintă cel mai puternic argument pentru atragerea investitorilor.

În același timp, Ion Sturza apreciază modul în care Guvernul a comunicat reforma, afirmând că aceasta a fost prezentată „ca la carte”, prin accentul pus pe taxarea băncilor și a produselor cu accize majorate, ceea ce, în opinia sa, demonstrează „o altă formă de comunicare și o maturitate politică a tehnocrației moldovenești”.

În final, fostul premier le recomandă atât susținătorilor, cât și criticilor reformei să nu se grăbească cu concluziile, apreciind că actualul pachet fiscal reprezintă „o variantă acceptabilă pentru aproape toți”, neutră din punct de vedere politic și cu potențial de a avea un impact economic și social pozitiv.