Scandal feroviar. Agricultorii acuză CFM de opacitate și contabilitate fictivă care sufocă sectorul

11 Dec. 2025, 17:14
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
11 Dec. 2025, 17:14 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Asociația „Agrocereale” critică răspunsul oferit de Î.S. „Calea Ferată din Moldova” (CFM), acuzând întreprinderea de lipsă de transparență, confuzii economice și „contabilitate creativă” care alimentează declinul sectorului feroviar. Organizația afirmă că, în locul unor soluții reale pentru revitalizarea transportului de marfă, CFM oferă justificări care maschează ineficiența și împing agricultura spre costuri tot mai mari.

Potrivit Asociației, CFM a refuzat să prezinte date exacte care vizează numărul de vagoane disponibile, volumele transportate în perioada septembrie–noiembrie și planul operațional pentru decembrie, invocând confidențialitatea comercială. „CFM este un monopol natural de stat, nu un operator privat. Lipsa acestor informații face imposibilă orice analiză profesionistă și distruge încrederea fermierilor și traderilor”, afirmă organizația.

Asociația denunță și modul în care CFM își justifică tariful actual de 0,72 MDL/t-km, considerat sub cost, și solicitarea de majorare până la aproximativ 0,91 MDL/t-km. „Aceasta este o eroare economică fundamentală. În industriile cu costuri fixe ridicate, doar creșterea volumelor reduce costul unitar. CFM face invers: mărește tarifele, pierde volume, apoi împarte costurile fixe la tot mai puține tone, generând artificial un cost unitar exagerat”, se arată în analiză.

Organizația susține că tariful invocat de CFM este umflat de includerea amortizării unor vagoane și locomotive vechi de 30–40 de ani, deja amortizate, precum și de ineficiența operațională – consum mare de motorină, rotație lentă a vagoanelor și parc tehnic depășit moral. „Nu poți vinde servicii lente, diesel, neelectrificate, la prețuri comparabile cu Germania, care operează cu logistică de vârf. Aici nu plătești performanța, ci ineficiența.”

Asociația avertizează că, în final, fermierii sunt cei care suportă costurile majorării tarifelor feroviare, deoarece traderii transferă automat aceste cheltuieli în scăderea prețului de achiziție la poarta fermei. În plus, dacă tarifele CFM rămân peste pragul de competitivitate, fluxurile de marfă vor migra ireversibil către transportul rutier, mult mai flexibil. „Odată pierduți clienții, CFM va rămâne cu șine goale și costuri fixe neschimbate, intrând într-un faliment operațional predictibil.”

În acest context, Asociația „Agrocereale” cere conducerii CFM să abandoneze actuala strategie și să adopte o abordare orientată spre dezvoltarea businessului: reducerea tarifelor pentru a readuce volumele pe calea ferată, eliminarea amortizării considerate fictive din structura de cost și publicarea imediată a datelor privind capacitatea de transport pentru luna decembrie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

20 Iun. 2026, 11:14
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
20 Iun. 2026, 11:14 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Indicatorii monetari ai Republicii Moldova au continuat să avanseze în luna mai 2026, pe fondul creșterii depozitelor bancare și al extinderii creditării economiei, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM).

Astfel, baza monetară a ajuns la 84,17 miliarde de lei, în creștere cu 0,5% față de luna aprilie. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, avansul a fost de 7,2%, ceea ce înseamnă o majorare de peste 5,6 miliarde de lei.

Masa monetară în sens larg (M3), principalul indicator al lichidității din economie, a atins 198,2 miliarde de lei, înregistrând o creștere lunară de 1,4% și una anuală de 13,5%. Față de mai 2025, în economie circulă cu peste 23,5 miliarde de lei mai mulți bani.

Soldul depozitelor bancare a urcat la 145,67 miliarde de lei, cu 1,6% peste nivelul din aprilie și cu 13,2% mai mult comparativ cu anul precedent. Creșterea a fost susținută atât de depozitele în moneda națională, care au ajuns la 97,9 miliarde de lei, cât și de cele în valută, care au totalizat 47,8 miliarde de lei.

Datele BNM arată că depozitele la vedere în lei moldovenești reprezintă cea mai mare componentă a masei monetare, cu o pondere de 29,2%, urmate de banii aflați în circulație, care dețin 26,5% din total.

În același timp, soldul cererilor față de economie – indicator ce reflectă finanțarea acordată sectorului privat și altor participanți din economie – a crescut la 114,1 miliarde de lei, cu 1,9% față de luna precedentă și cu 24% comparativ cu mai 2025.

Creditele și alte cereri în moneda națională au însumat 87,27 miliarde de lei, în timp ce finanțările în valută au ajuns la echivalentul a 26,83 miliarde de lei. Exprimate în euro, cererile față de economie în valută au totalizat 1,334 miliarde euro, în creștere cu 2,2% față de aprilie.

Potrivit BNM, cele mai mari volume de credite sunt concentrate în sectorul companiilor private nefinanciare, care au contractat finanțări de aproape 56 miliarde de lei, echivalentul a aproape jumătate din totalul cererilor față de economie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!