Condițiile de muncă de la Amazon a stârnit dezbateri aprinse. O țară europeană cere reguli mai stricte

Amazon a ajuns un gigant la nivel mondial în domeniul comerțului online, dar condițiile de muncă au stârnit dezbateri aprinse. O țară europeană a decis să ia atitudine și să ceară reguli mai stricte pentru cetățenii săi care lucrează pentru americani.

Italia vrea să profite de întâlnirea G20 din această săptămână pentru a obține drepturi egale în cazul salariaților care lucrează pentru companii precum Amazon, scrie playtech.ro.

Italia cere reguli mai stricte de la Amazon

Ministrul Muncii din Italia, Andrea Orlando, a declarat că ţările ar trebui să solicite companiilor mari precum Amazon să îşi asume responsabilitatea pentru condiţiile de muncă oferite de furnizorii lor, ca parte a reformelor pentru a se asigura că antreprenorii sunt bine trataţi.

„Marile corporaţii trebuie să-şi asume responsabilitatea pentru cele mici. Nu mai pot spune că ceea ce se întâmplă în afara magaziei lor nu le priveşte”, a spus Orlando, citat de cotidianul italian La Repubblica.

Restricţiile impuse de guverne pentru a conţine sub control pandemia de Covid-19 au crescut cererea de lucrători ocazionali, cum ar fi şoferi pentru livrarea de alimente, în timp ce agenţii de curăţenie şi lucrătorii care oferă servicii de îngrijire s-au confruntat cu riscuri pentru sănătate şi siguranţă.

Summitul G20 din Sicilia va avea loc în contextul în care Uniunea Europeană urmează să propună un cadru de reglementare la nivelul UE până la sfârşitul anului, iar instanţele şi autorităţile de reglementare au încercat să soluţioneze deficienţele existente în economia bazată pe munca flexibilă.

G20, agendă concentrată și pe piața muncii

Reuniunea va avea loc, de asemenea, pe fondul nemulţumirii publice din Italia din cauza morţii unui sindicalist, ucis vineri de un şofer de camion, în timpul unei demonstraţii împotriva pierderii locurilor de muncă la compania americană de logistică FedEx.

Sindicatele acuză că externalizarea şi utilizarea algoritmilor de gestionare a forţei de muncă pe platformele internaţionale a dus la erodarea drepturilor şi a salariilor lucrătorilor.

Orlando a declarat că este dificil să se aplice normele sindicale pentru angajaţii platformelor din străinătate, dar acest lucru nu ar trebui să ofere companiilor o scuză pentru a evita standardele de angajare.

#conditii de munca #reguli mai stricte #amazon

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un tribunal din Republica Bașkortostan a decis naționalizarea a șapte fabrici deținute de fostul șef al „Gazprom Energo”, Alexei Mitiușov, în cadrul unei acțiuni demarate de Procuratura Generală a Rusiei. Valoarea totală a activelor preluate de stat se ridică la 31,5 miliarde de ruble, relatează Kommersant.

Decizia prevede trecerea în proprietatea statului a 100% din acțiunile sau părțile sociale ale companiilor „Salavatneftemaș”, „Salavatneftehimremstroi”, „Podzemneftegaz”, „Remenergomontaj”, „Neftehimremstroi”, „Tehcentr” și Uzina de catalizatori din Salavat. Aceste întreprinderi deservesc grupul „Gazprom Neftechim Salavat”, una dintre companiile-cheie ale industriei chimice din regiune.

Potrivit instanței, Mitiușov, care deține pașaport lituanian și permis de ședere în Spania, a stabilit un „control străin” asupra acestor active strategice, fapt considerat ilegal conform legislației ruse. Decizia a fost pusă în aplicare imediat, fără posibilitatea apelului, la cererea procurorilor, care au avertizat că o întârziere ar putea duce la oprirea producției, neplata salariilor și falimentul fabricilor.

În plângerea sa, Procuratura a susținut că Mitiușov a achiziționat companiile prin entități controlate – „Mercury Capital Trust” și „Corporate Center” – în urma unor tranzacții neautorizate și nevalidate de comisia guvernamentală sau Serviciul Federal Antimonopol. Împotriva fostului director „Gazprom Energo” a fost deschis un dosar penal în 2022, fiind acuzat de deturnare de fonduri de la „Gazprom Neftechim Salavat”. În februarie 2023, Mitiușov a fost dat în urmărire internațională.

Naționalizarea activelor considerate „strategice” a devenit o practică tot mai frecventă în Rusia după invadarea Ucrainei. Potrivit fostului șef al Transparency International Rusia, Ilia Șumanov, în ultimii trei ani, statul a preluat active în valoare de peste 2,07 trilioane de ruble. În 2024, The Moscow Times estimează că autoritățile au naționalizat cel puțin 67 de companii, cu venituri anuale de peste 807,6 miliarde de ruble și active evaluate la peste 544,7 miliarde.

Această decizie reflectă consolidarea controlului statului rus asupra economiei, în paralel cu o ofensivă împotriva proprietății private cu legături externe, în contextul actualei izolări internaționale.

#comoanie #confiscare #bani #Gazprom