Energia ține inflația industrială pe plus: producătorii majorează prețurile

Prețurile producătorului în industrie au continuat să crească în luna noiembrie 2025, arată datele publicate de Biroul Național de Statistică. Comparativ cu luna octombrie, prețurile s-au majorat ușor, cu 0,1%, iar de la începutul anului curent creșterea cumulată a ajuns la 6,3%.

Față de noiembrie 2024, prețurile producției industriale sunt mai mari cu 6,4%, evoluție influențată în special de sectorul energetic. În industria extractivă, prețurile producătorului au crescut cu 1,1% față de octombrie, cu 7,6% față de decembrie 2024 și cu 8,9% comparativ cu noiembrie anul trecut, în timp ce în industria prelucrătoare majorarea lunară a fost de 0,1%, iar creșterea anuală s-a situat la 3,6%. În schimb, în sectorul energiei electrice și termice, prețurile producătorului s-au redus marginal față de luna precedentă, cu 0,1%, însă rămân cu 35% mai mari atât față de decembrie 2024, cât și față de noiembrie 2024.

Datele BNS indică presiuni mai accentuate pe piața internă, unde prețurile producătorului au crescut cu 0,3% față de octombrie și cu 7,9% în ritm anual, în timp ce pentru produsele livrate la export s-a înregistrat o scădere lunară de 0,2%, dar o creștere anuală de 3,7%. La nivelul principalelor sectoare industriale, în noiembrie față de octombrie s-au înregistrat majorări de preț la bunurile de folosință îndelungată, bunurile de uz curent și bunurile intermediare, în timp ce prețurile legate de energie s-au diminuat ușor, iar cele din industria bunurilor de capital au rămas stabile.

De la începutul anului, cele mai mari scumpiri s-au produs la activități și bunuri legate de energie, cu +34,6%, urmate de industria bunurilor de capital cu +9,3%, ceea ce confirmă că energia rămâne principalul factor de presiune asupra costurilor din industrie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#preturi #industrie #companii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.