Preț plafon, baterii impuse. Noua licitație care schimbă regulile pentru cei care vor să cumpere vântul Moldovei

Ministerul Energiei a lansat astăzi licitația pentru construcția centralelor eoliene cu o capacitate totală de 170 MW, cu obligația instalării sistemelor de stocare a energiei de 44 MWh. Anunțul a fost publicat în Monitorul Oficial, precum și pe pagina web oficială a instituției.

Licitația marchează o premieră pentru Republica Moldova, prin includerea componentei de stocare a energiei electrice, măsură menită să crească flexibilitatea și fiabilitatea sistemului energetic național, precum și să contribuie la echilibrarea curbei de generare a energiei electrice.

Potrivit Ministerului Energiei, potențialii investitori vor putea solicita clarificări până la data de 1 februarie 2026, iar depunerea ofertelor este prevăzută pentru perioada 16 februarie – 31 martie 2026. De asemenea, pe 29 ianuarie 2026 va fi organizată o conferință a investitorilor, în cadrul căreia vor fi discutate prevederile documentației de licitație și procedura de desfășurare a acesteia.

Câștigătoare vor fi declarate ofertele care propun cel mai mic preț, sub plafonul de 1,44 lei, fără a depăși capacitatea cumulativă de 170 MW. Centralele eoliene vor fi realizate în baza schemei de sprijin „preț fix / primă variabilă”.

Autoritățile estimează că implementarea acestei licitații va contribui la majorarea ponderii energiei regenerabile cu 5,8%, în vederea atingerii obiectivului național de 30% energie din surse regenerabile până în anul 2030. Împreună cu prima licitație, de 165 MW, energia eoliană ar urma să acopere aproximativ 11,4% din acest obiectiv.

Totodată, noile investiții sunt estimate să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu peste 1,4 milioane de tone de CO₂, echivalentul emisiilor anuale generate de aproximativ 310.000 de autoturisme.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#eolian #bani #licitatie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile alimentelor din Uniunea Europeană au crescut în medie cu 2,8% în 2025 față de anul precedent, însă evoluțiile diferă semnificativ de la o țară la alta, iar unele produse au înregistrat scumpiri de peste 10%, arată datele publicate de Eurostat.

România a încheiat anul cu cea mai mare inflație alimentară din UE, de 6,7%, de peste două ori mai ridicată decât media blocului comunitar. La polul opus se află Franța, unde alimentele s-au scumpit cu doar 0,7%, în timp ce în Elveția prețurile au scăzut cu 1,1%. Dintre marile economii europene, Italia a înregistrat 2,5%, iar Germania și Spania câte 2,1%, în timp ce în Cipru prețurile au stagnat. În afara Uniunii, dar relevantă pentru comparație, Turcia se confruntă cu o inflație alimentară de 32,8%, într-un context de criză prelungită.

La nivel european, cele mai mari scumpiri s-au înregistrat la ciocolată, cu un avans mediu de 17,8%, fructe congelate, cu 13%, și carne de vită și mânzat, cu 10%. Creșteri consistente au fost consemnate și la ouă, unt și lapte proaspăt integral, produse de bază care au pus presiune pe bugetele gospodăriilor. Pe de altă parte, după valurile de scumpiri din anii anteriori, uleiul de măsline s-a ieftinit puternic în 2025, cu aproape 23%, iar reduceri de preț au fost înregistrate și la zahăr, alte uleiuri și grăsimi, precum și la cartofi.

Pentru Republica Moldova, Eurostat nu furnizează date, însă potrivit Biroul Național de Statistică, inflația alimentară în 2025 a fost de circa 5,6% în ritm anual, adică de peste două ori mai mare decât media din UE. Astfel, scumpirea alimentelor în Moldova a fost semnificativ mai puternică decât în blocul comunitar, dar mai moderată comparativ cu România.