Un angajat Vestmoldtransgaz, blocat în Ucraina după atacul cu drone. Gazoductele nu au fost afectate

19 Dec. 2025, 09:41
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
19 Dec. 2025, 09:41 // Actual //  Grîu Tatiana

Un angajat al Vestmoldtransgaz a rămas blocat în Ucraina, după ce un atac cu drone a dus la întreruperea circulației pe podul din zona Maiak–Palanca, aproape de frontiera cu Republica Moldova, notează mediafax.ro. Incidentul s-a produs în jurul orei 16:00, iar zona a fost izolată pentru evaluarea situației și prevenirea riscurilor suplimentare, potrivit Poliției de Frontieră.

Potrivit informațiilor, angajatul Vestmoldtransgaz, companie controlată de Transgaz, nu a putut reveni pe teritoriul Republicii Moldova din cauza sistării activității punctului vamal Palanca.

„Angajatul VMTG care supraveghează punctul de interconectare Grebenike nu a putut trece în Republica Moldova și a rămas în Ucraina până la deblocarea punctului vamal Palanca”, au precizat reprezentanții companiei.

Situația este monitorizată de conducerea Transgaz. Oficialii companiei au dat asigurări că infrastructura de transport al gazelor naturale nu a fost afectată. Tronsonul transbalcanic al sistemului de gaze este amplasat la o distanță de aproximativ 30 de kilometri de zona atacului.

Vestmoldtransgaz este operatorul sistemului de transport al gazelor naturale din Republica Moldova. Compania a fost fondată în 2014, iar în 2018 a fost achiziționată de Eurotransgaz, filială a SNTGN Transgaz. Începând cu 19 septembrie 2023, Vestmoldtransgaz a preluat gestionarea sistemului de transport al gazelor naturale de la Moldovatransgaz, companie controlată anterior de Gazprom, în baza unui contract de locațiune pe cinci ani, aprobat de ANRE și decis de Comisia pentru Situații Excepționale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

 

19 Nov. 2026, 17:11
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
19 Nov. 2026, 17:11 // Actual //  Grîu Tatiana

Operatorii de telecomunicații din Republica Moldova nu vor putea cumpăra sau instala echipamente de la producători necertificați în componentele critice ale rețelelor publice 5G. Un proiect de lege elaborat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării propune ca restricțiile să se aplice din 31 decembrie 2028. Echipamentele deja instalate ar urma să fie retrase treptat, în termene de la trei până la șapte ani.

Termenul de trei ani ar viza componentele critice ale rețelei, inclusiv sistemele de care depind funcționarea rețelei centrale, autentificarea abonaților și continuitatea comunicațiilor de urgență. Pentru echipamentele din rețeaua de acces radio, prin care telefoanele și alte dispozitive se conectează la rețeaua mobilă, operatorii ar avea la dispoziție șapte ani. Ambele termene s-ar calcula de la intrarea în vigoare a restricțiilor.

Pe durata tranziției, operatorii nu vor putea extinde acoperirea sau capacitatea rețelei 5G cu echipamente radio de la producători necertificați. Proiectul permite, în schimb, lucrările strict necesare pentru menținerea serviciilor, cum ar fi înlocuirea pieselor defecte și actualizările care corectează erori sau remediază vulnerabilități de securitate. Operatorii vor trebui să întocmească până la 31 martie 2028 un inventar al echipamentelor vizate și să raporteze anual progresele înregistrate în înlocuirea lor.

Certificarea va reveni Comisiei naționale de control al comerțului cu mărfuri strategice, care va analiza dosarele producătorilor și avizul Agenției pentru Securitate Cibernetică. Termenul de bază pentru emiterea unei decizii ar fi de 90 de zile, cu posibilitatea unei singure prelungiri de cel mult 60 de zile în cazurile complexe. Lista producătorilor certificați va fi publică, iar certificarea va rămâne valabilă până la o eventuală revocare.

Proiectul introduce și obligații privind funcționarea rețelei. Centrele prin care operatorii monitorizează rețelele 5G, detectează incidentele și intervin vor trebui să funcționeze în Republica Moldova sau în Uniunea Europeană. Accesul de la distanță la sistemele de administrare va fi controlat și monitorizat, iar operatorii vor fi obligați să testeze planurile pentru menținerea și restabilirea serviciilor în caz de criză.

Dacă unii producători nu vor obține certificarea, operatorii de telecomunicații vor trebui să înlocuiască echipamentele 5G vizate. Potrivit notei informative, costul total al înlocuirii, cumulat pentru toți operatorii, este estimat la 43–58 de milioane de euro.

Pentru nerespectarea termenelor de retragere a echipamentelor, amenda va ajunge la 2% din cifra de afaceri anuală, cu un plafon de 20 de milioane de lei. Pentru abateri precum depunerea cu întârziere a planului de tranziție, proiectul prevede amenzi de până la 1% din cifra de afaceri, în limita a 10 milioane de lei. În cazurile fără risc iminent pentru securitatea națională, autoritatea competentă ar acorda cu prioritate un termen de 30 până la 180 de zile pentru remedierea încălcării.