Adevărul ascuns despre datoria Moldovei. O treime trebuie plătită într-un singur an

Guvernul recunoaște negru pe alb, într-un document oficial, că datoria publică a Republicii Moldova este extrem de vulnerabilă la șocuri valutare și la dobânzi, iar un singur scenariu negativ poate arunca indicatorii peste limitele „de siguranță” asumate public

Potrivit Programului „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2026–2028)”, care va fi aprobat în ședința de guvernului, peste 62% din datoria de stat este denominată în valută, iar mai mult de jumătate din întreg portofoliul este expus la euro și dolar. Ministerul Finanțelor admite că o depreciere severă a leului ar lovi direct în buget, majorând automat datoria exprimată în lei și costurile de deservire, fără nicio decizie politică suplimentară.

Un alt detaliu alarmant este că aproape o treime din datoria totală ajunge la scadență într-un singur an, iar la datoria internă situația este mult mai gravă, peste 70% trebuie refinanțată anual. Asta înseamnă că statul trăiește permanent „din rostogolire”, dependent de bunăvoința pieței și de apetitul investitorilor pentru titluri pe termen scurt.

Documentul mai arată că 56,8% din datoria statului are dobândă variabilă, iar 59% din datorie va fi refixată la dobânzi noi în decurs de un an. Cu alte cuvinte, orice creștere a ratelor pe piață se transferă aproape instantaneu în cheltuieli bugetare mai mari – exact într-o perioadă cu deficite de peste 5% din PIB.

Ministerul Finanțelor mai recunoaște o dependență critică faptului că 90% din datoria externă este deținută de creditori multilaterali, iar finanțarea bugetului se bazează masiv pe împrumuturi de la UE, FMI și băncile internaționale. Fără acest sprijin extern, documentul avertizează explicit că apare riscul insuficienței surselor pentru acoperirea cheltuielilor deja angajate.

În privința datoriei interne, aproape 99% din finanțarea internă va veni din emisiuni de valori mobiliare de stat, într-o piață unde sectorul bancar rămâne principalul cumpărător. Ministerul admite că, capacitatea pieței interne de a absorbi volume tot mai mari de VMS este limitată, iar orice șoc economic poate bloca finanțarea deficitului.

Concluzia implicită a documentului este că datoria este „sustenabilă” doar atâta timp cât nu se întâmplă nimic rău, nici depreciere valutară majoră, nici dobânzi mai mari, nici retragerea sprijinului extern. În caz contrar, chiar Ministerul Finanțelor avertizează că indicatorii pot scăpa rapid de sub control, împingând datoria mult peste limitele asumate public.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#externa #datorie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prim-ministrul Vasile Tofan a avut o întrevedere cu reprezentanta permanentă a Fondului Monetar Internațional în Republica Moldova, Svetlana Cerović, în cadrul căreia au fost discutate situația fiscal-bugetară, reformele economice și măsurile necesare pentru consolidarea finanțelor publice.

Premierul a declarat că discuția cu reprezentanta FMI a fost una „foarte directă și deschisă”, iar Guvernul este hotărât să reducă dezechilibrul bugetar, chiar dacă acest lucru va presupune adoptarea unor decizii dificile.

„Am vorbit fără ocolișuri despre situația bugetară și despre ce avem de făcut pentru a o îmbunătăți. Suntem hotărâți să reducem dezechilibrul bugetar și știm că asta va cere inclusiv decizii curajoase”, a declarat Tofan.

Printre măsurile discutate se numără reforma fiscală, reducerea costurilor administrative ale statului, simplificarea și comasarea unor structuri și agenții care se suprapun sau nu mai sunt eficiente.

Premierul a vorbit și despre necesitatea unei administrări mai eficiente a patrimoniului public. Potrivit lui, companiile de stat trebuie să devină mai eficiente, iar în cazurile în care statul nu are un motiv clar să rămână proprietar, pot fi lansate procese de privatizare transparente și competitive.

Guvernul mizează ca asemenea privatizări să atragă investiții private și să contribuie la creșterea productivității economiei.

Un alt subiect important al discuțiilor a fost costul ridicat al finanțării statului. Tofan și reprezentanta FMI au analizat modalități de gestionare mai eficientă a datoriei publice, inclusiv prin folosirea mai bună a surselor externe de finanțare și reducerea costurilor asociate deservirii datoriei.

„Disciplina bugetară nu este un scop în sine. Avem nevoie de ea pentru a putea investi mai mult acolo unde contează – în oameni, infrastructură și dezvoltarea economiei – fără să lăsăm nota de plată generațiilor următoare”, a declarat premierul.

Părțile au convenit să continue dialogul dintre Guvern și FMI, inclusiv prin utilizarea expertizei Fondului în elaborarea și implementarea reformelor.

„Avem nevoie de parteneri care să ne ajute cu expertiză, dar deciziile și responsabilitatea pentru reforme ne aparțin”, a mai spus Tofan.

Anterior, Republica Moldova a ajuns la o înțelegere la nivel de experți cu FMI privind un nou program de cooperare, însă acesta nu prevede finanțare.

Ultimul program cu Fondul Monetar Internațional a expirat la sfârșitul lunii octombrie 2025. Republica Moldova nu a mai beneficiat de ultimele două tranșe, în valoare totală de aproximativ 170 de milioane de dolari, pe fondul neîndeplinirii mai multor angajamente, inclusiv în domeniul disciplinei fiscal-bugetare și al controlului cheltuielilor publice.

#tofan #bani #FMI