Economia de război a Kremlinului, lovită în plin: veniturile din petrol și gaze cad la minimul ultimilor 5 ani

Veniturile din petrol și gaze la bugetul federal al Rusiei au scăzut cu 24% în 2025, ajungând la cel mai redus nivel din ultimii cinci ani, respectiv cel mai mic după 2020, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor de la Moscova și citate de Reuters. În pofida faptului că aceste venituri rămân principala sursă de numerar pentru Kremlin și reprezintă aproximativ un sfert din veniturile bugetului federal, ele au fost puternic afectate de scăderea cotațiilor internaționale la petrol, de aprecierea rublei rusești și de efectele sancțiunilor internaționale impuse pe fondul războiului din Ucraina.

Conform Ministerului rus al Finanțelor, veniturile obținute din petrol și gaze s-au ridicat anul trecut la 8,48 trilioane de ruble, echivalentul a aproximativ 108 miliarde de dolari, în scădere de la 11,13 trilioane de ruble înregistrate în 2024. Nivelul este inferior chiar și estimărilor revizuite în jos ale autorităților ruse, care mizau pe venituri de circa 8,65 trilioane de ruble, după ce prognoza inițială pentru 2025 fusese de aproape 10,94 trilioane de ruble.

Anul 2025 a fost marcat de o scădere de peste 18% a prețurilor petrolului, cea mai abruptă diminuare anuală de după 2020, pe fondul îngrijorărilor legate de o posibilă supraofertă pe piețele globale. Ultima dată când veniturile Rusiei din vânzările de petrol și gaze au atins niveluri comparabile a fost în 2020, în contextul pandemiei de COVID-19 și al prăbușirii pieței petroliere, când acestea coborâseră la aproximativ 5,24 trilioane de ruble.

Datele arată o deteriorare accentuată și spre finalul anului. În luna decembrie 2025, veniturile din petrol și gaze s-au situat la 447,8 miliarde de ruble, aproape la jumătate față de 790,2 miliarde de ruble înregistrate în aceeași lună din 2024 și sub nivelul de 530,9 miliarde de ruble raportat în noiembrie 2025. Evoluția a avut loc în condițiile în care rubla s-a apreciat, reducând valoarea în ruble a veniturilor obținute din exporturi.

Pentru Moscova, sectorul petrolului și gazelor rămâne esențial, fiind motorul principal al finanțării cheltuielilor bugetare, inclusiv al celor masive din domeniul apărării și securității, intensificate după declanșarea campaniei militare împotriva Ucrainei în februarie 2022. Ucraina și partenerii săi occidentali au declarat în repetate rânduri că urmăresc reducerea veniturilor Rusiei din exporturile energetice, în încercarea de a limita capacitatea Kremlinului de a continua războiul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#petrol #venituri #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Centru pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării a publicat Raportul privind acțiunile de manipulare a informației și ingerințele străine (MIIS) care afectează reziliența democratică a Republicii Moldova. Documentul oferă o evaluare detaliată a evoluției recente a mediului informațional, riscurilor și amenințărilor capabile să afecteze proceselor democratice și parcursului european al statului.

Analiza indică că forțele de manipulare rusești recurg la recalibrare și la adaptare constantă a strategiei și a rețelelor de influență. Obiectivul lor strategic rămâne blocarea integrării europene a țării noastre, prin erodarea sprijinului public intern și extern.

„Raportul constată că acțiunile de manipulare vizează percepțiile despre viitorul țării și despre capacitatea sa de a deveni stat membru al Uniunii Europene. Mesajele manipulative urmăresc descurajarea populației interne, dar și diminuarea încrederii partenerilor externi în angajamentul european al Republicii Moldova. Cazurile documentate și prezentate în Raport evidențiază faptul că aceste acțiuni sunt coordonate, persistente și adaptate la dinamica politică și socială internă.

Documentul reflectă tacticile maligne utilizate, inclusiv dezinformarea, manipularea emoțională, exploatarea temelor sensibile și amplificarea artificială a conținutului online. Sunt prezentate cazuri concrete de manipulare informațională, analizate din perspectiva scopului, publicului țintă și impactului social”, transmit specialiștii Centrului.

În document se menționează că fundalul socio-politic actual este unul fragmentat în raport cu încrederea în instituțiile statului. Asemenea circumstanțe amplifică dependența crescută de platformele sociale ca sursă primară de informare, iar vulnerabilitatea este exploatată constant.

„Raportul califică atacurile de tip MIIS drept un efort pe termen lung, planificat și adaptiv. Scopul acestor atacuri nu este doar influențarea opiniei publice, ci degradarea capacității societății de a distinge adevărul de minciună. Această degradare afectează luarea deciziilor informate și slăbește reziliența democratică a statului.

În același timp, raportul subliniază că răspunsul eficient necesită o abordare proactivă și coerentă. Documentul propune o arhitectură de soluții ancorată într-o abordare la nivelul întregii societăți. Aceasta include înțelegerea tiparelor de manipulare, consolidarea comunicării strategice și cooperarea între instituții, mass-media și societatea civilă. Raportul recomandă acțiuni coordonate care să reducă vulnerabilitățile și să întărească coeziunea socială”, mai notează specialiștii.

Reprezentanții Centrului reafirmă angajamentul de a informa transparent publicul, de a sprijini protejarea spațiului informațional național și de a promova interesele naționale, democrația și parcursul european al țării într-un spațiu informațional sigur și rezilie.

Raportul integral poate fi consultat AICI.