Achiziția care te poate ruina. Greșelile ascunse când cumperi un apartament în Moldova

Achiziționarea unei locuințe sau a unui alt bun imobil rămâne una dintre cele mai importante investiții din viața unui cetățean, dar și una dintre cele mai riscante din punct de vedere juridic și financiar. Într-o analiză publicată recent, Expert-Grup avertizează că multe tranzacții aparent simple pot ascunde capcane majore, dacă nu sunt verificate din timp documentele și situația juridică a imobilului.

Potrivit documentului, cadrul legal care reglementează achizițiile imobiliare în Republica Moldova este complex și include Codul civil, Codul urbanismului și construcțiilor, Legea cadastrului bunurilor imobile și legislația privind protecția consumatorilor. În lipsa unei informări corecte, cumpărătorii pot ajunge să piardă bani, să se confrunte cu litigii sau chiar să rămână fără bunul achiziționat.

Expert-Grup atrage atenția asupra unor probleme întâlnite frecvent în practică. Printre acestea se numără lipsa recepției finale a construcției, situație în care imobilul nu este considerat finalizat legal și nu poate fi înscris definitiv în Registrul bunurilor imobile. De asemenea, un risc major îl reprezintă imobilele grevate de ipoteci, sechestre sau alte drepturi ale unor terți, care pot duce la executare silită chiar și după cumpărare.

Neconcordanțele dintre datele cadastrale și realitatea din teren, existența construcțiilor neautorizate, vânzarea bunului de persoane fără drept de dispoziție sau achiziționarea unor terenuri cu destinație incompatibilă cu scopul cumpărătorului sunt alte situații care pot genera pierderi semnificative. La acestea se adaugă plățile în numerar fără dovezi scrise, care pot duce la imposibilitatea recuperării banilor.

Analiza subliniază că procesul de achiziție trebuie parcurs etapizat: documentare preliminară, verificarea situației juridice a imobilului prin extras cadastral, negocierea și eventual încheierea unui antecontract, autentificarea notarială a contractului de vânzare-cumpărare, înscrierea dreptului de proprietate în Registrul bunurilor imobile și predarea efectivă a bunului prin proces-verbal.

Un rol esențial îl are notarul, iar lipsa autentificării notariale atrage nulitatea absolută a contractului. De asemenea, dreptul de proprietate este recunoscut pe deplin doar după înscrierea în Registrul bunurilor imobile.

Expert-Grup recomandă cumpărătorilor să solicite mereu un extras cadastral actualizat, să evite plățile înainte de autentificarea contractului, să verifice destinația terenurilor, existența datoriilor la utilități și să păstreze dovezi pentru orice plată efectuată. În cazul imobilelor în construcție, este esențială verificarea autorizațiilor, a proceselor-verbale de recepție și a clauzelor contractuale obligatorii prevăzute de Codul civil.

În caz de neclarități, experții recomandă apelarea la un avocat, subliniind că agenții imobiliari oferă consultanță limitată și nu pot substitui analiza juridică și tehnică necesară.

Concluzia Expert-Grup este clară: o verificare riguroasă înainte de semnarea contractului poate face diferența între o investiție sigură și un litigiu costisitor care se poate întinde pe ani de zile.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Asociația Exportatorilor de Cereale „Agrocereale” cere Căii Ferate din Moldova (CFM) identificarea unei soluții pentru taxele de staționare acumulate de vagoanele cu cereale blocate în portul ucrainean Reni, în condițiile în care exportatorii susțin că nu au nicio posibilitate de a controla durata imobilizării acestora.

Într-un demers transmis pe 11 septembrie directorului general al CFM, Serghei Cotelnic, asociația solicită o soluție „echitabilă, previzibilă și sustenabilă” pentru costurile suportate de companiile ale căror vagoane nu pot fi descărcate din cauza situației de securitate din regiune.

Potrivit Agrocereale, doar doi membri ai asociației aveau 83 de vagoane ale CFM încărcate cu cereale și imobilizate de aproximativ o lună în portul Reni. La 9 septembrie, taxele de staționare acumulate ajunseseră la circa 40.532 de dolari și continuau să crească zilnic.

Asociația susține că problema nu este provocată de comercianți. Potrivit informațiilor primite de la membrii săi, unii armatori refuză să opereze în portul Reni din cauza riscurilor militare din sudul Ucrainei și își redirecționează navele către porturi considerate mai sigure.

În lipsa navelor la dană, cerealele nu pot fi descărcate, iar vagoanele rămân blocate. Pentru loturile respective nu ar exista, în actualele condiții, o alternativă reală care să permită descărcarea mărfurilor și eliberarea materialului rulant.

Agrocereale susține că perioadele de staționare provocate de comerciant nu ar trebui tratate identic cu cele generate de factori externi asupra cărora exportatorul nu are control. Asociația invocă în acest context inclusiv existența unui posibil „impediment justificator” prevăzut de relațiile contractuale.

Transportul feroviar internațional de mărfuri dintre Republica Moldova și Ucraina este reglementat inclusiv prin Acordul privind Transportul Internațional de Mărfuri pe Calea Ferată (SMGS). Potrivit asociației, aplicarea unui asemenea argument presupune însă documentarea exactă a fiecărui caz: intrarea vagonului pe teritoriul Ucrainei, localizarea acestuia, momentul apariției impedimentului și cauza concretă a staționării.

„Agrocereale nu cere ca CFM să piardă bani”, precizează asociația, dar consideră că întreaga povară financiară a unui blocaj provocat de riscurile militare nu ar trebui transferată automat asupra exportatorilor.

Asociația cere astfel diferențierea perioadelor de staționare în funcție de cauza reală a imobilizării vagoanelor și deschiderea unor discuții tehnice între CFM și companiile afectate.

Cazul celor 83 de vagoane și al celor peste 40.000 de dolari acumulați drept taxe este prezentat drept un exemplu, Agrocereale precizând că situații similare sunt raportate și de alți membri. Datele consolidate urmează să fie transmise CFM după centralizare.

Asociația avertizează că problema riscă să depășească nivelul unor cazuri individuale, în condițiile în care exportatorii moldoveni de cereale depind de coridorul logistic prin portul Reni. În lipsa unei soluții, blocajul logistic provocat de situația de securitate din regiune riscă să se transforme într-o povară financiară tot mai mare pentru companiile din sector.