Statul intră pe ogoare! Proprietarii de terenuri, trași la răspundere dacă „omoară” solul

Proprietarii de terenuri vor fi trași la răspundere pentru degradarea solului. Legea intră în vigoare peste un an. Parlamentul Republicii Moldova a aprobat Legea privind utilizarea, conservarea și protecția solurilor, un act normativ amplu care introduce obligații clare pentru proprietarii și deținătorii de terenuri, în special cele agricole, și stabilește mecanisme de control și sancționare pentru degradarea solului.

Potrivit documentului, proprietarii de terenuri devin direct responsabili de starea solului și sunt obligați să prevină degradarea acestuia, inclusiv eroziunea, alunecările de teren, compactarea, salinizarea, scăderea fertilității și pierderea biodiversității. Legea prevede că utilizarea terenurilor trebuie să se facă exclusiv în mod durabil, prin practici agricole care să mențină sau să îmbunătățească calitatea solului.

Printre obligațiile principale se numără aplicarea măsurilor anti-eroziune pe terenurile în pantă, protejarea fâșiilor forestiere, utilizarea rațională a îngrășămintelor, respectarea asolamentelor fundamentate științific și refacerea terenurilor afectate de degradare. De asemenea, proprietarii sunt obligați să permită accesul autorităților și specialiștilor pentru monitorizarea solului și prelevarea probelor, precum și să respecte recomandările rezultate din aceste evaluări.

Legea instituie un sistem național de monitorizare a calității solului, iar datele vor fi incluse în „Registrul solurilor Republicii Moldova”. În cazul constatării unor prejudicii, deținătorii de terenuri pot fi obligați să suporte costurile de remediere.

Controlul aplicării noilor reguli va fi exercitat de instituțiile statului responsabile de protecția mediului și resurselor naturale, iar nerespectarea prevederilor poate atrage răspundere contravențională, civilă sau penală, în funcție de gravitatea faptelor și de impactul asupra solului.

Un element important este termenul de intrare în vigoare. Conform articolului final al legii, prevederile nu se aplică imediat, ci la expirarea a 12 luni de la data publicării în Monitorul Oficial. În acest interval, Guvernul Republicii Moldova este obligat ca, în termen de 6 luni, să modifice actele normative existente și să creeze cadrul necesar pentru aplicarea noilor reguli.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#terenuri #conservare #amenzi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Reforma Calea Ferată din Moldova ar urma să fie finalizată în prima jumătate a anului 2026 și prevede divizarea companiei în structuri separate, cu delimitarea clară între infrastructura feroviară și serviciile de transport de pasageri și marfă.

Anunțul a fost făcut de vicepremierul de la Chișinău, Vladimir Bolea, ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, în cadrul unei emisiuni la TVR Moldova.

Potrivit acestuia, reforma prevede crearea societății pe acțiuni CFM Marfă și Pasageri, care va prelua activitățile comerciale de transport, în timp ce CFM Infrastructură va rămâne o întreprindere de stat, responsabilă de gestionarea rețelei feroviare. Infrastructura, considerată critică pentru stat, nu va fi privatizată și va putea beneficia de subvenții directe din bugetul public.

„Noi vom constitui acel agent economic S.A. CFM Marfă și Pasageri și va rămâne întreprinderea de stat CFM Infrastructură. Noi nu putem subvenționa agenți economici, dar putem subvenționa infrastructura care ne aparține nouă, statului. Am prevăzut în bugetul pentru anul 2026 resurse financiare pentru această subvenție”, a declarat Vladimir Bolea.

Vicepremierul a subliniat că, odată finalizată reforma, CFM Infrastructură ar urma să intre într-o etapă accelerată de dezvoltare, beneficiind de finanțare publică stabilă, ceea ce va permite investiții în modernizarea rețelei feroviare.

Modernizarea căilor ferate va fi realizată integral în conformitate cu cerințele Uniunii Europene, atât la nivel de infrastructură, cât și de servicii. Procesul a început în 2025 și are două direcții majore: transpunerea acquis-ului comunitar în legislația națională și digitalizarea proceselor interne.

„Indiferent de faptul că la unele capitole suntem încă în anii ’80–’90, tot ce se face acum va fi conform cerințelor Uniunii Europene. Vorbim despre o cale ferată cu un viitor economic foarte mare, iar digitalizarea proceselor va aduce un nivel mult mai ridicat de siguranță”, a mai spus ministrul.

Nu este prima tentativă de reorganizare a CFM. Separarea administrării infrastructurii de activitățile de transport a fost prevăzută și în Codul transportului feroviar, aprobat în 2022, însă reforma nu a fost implementată până acum. Autoritățile susțin că noul calendar și alocările bugetare pentru 2026 cresc șansele ca restructurarea să fie dusă, în sfârșit, până la capăt.