Primăriile decid dacă cresc impozitele pe case, șeful de la Cadastru

O eventuală majorare a impozitului pe bunurile imobile, în urma creșterii valorilor cadastrale după evaluarea celor aproximativ șase milioane de imobile, ține exclusiv de competența autorităților publice locale, nu de Guvern sau Parlament, a declarat directorul general al Agenția Geodezie, Cartografie și Cadastru, Ivan Danii.

Potrivit lui Ivan Danii, în cadrul politicii fiscale se va analiza modul în care pot fi evitate eventuale abuzuri la nivel local, însă decizia finală rămâne pe filiera administrațiilor locale. „Guvernul și Parlamentul nu pot interveni pentru a stabili plafoane pentru autoritățile publice locale. Acestea sunt autonome, se autofinanțează, iar toate impozitele rămân la nivel local, nu ajung la bugetul de stat”, a explicat șeful AGCC.

În acest context, Ivan Danii a subliniat că anume autoritățile locale decid nivelul impozitelor, prin coeficienții aprobați de consiliile locale. Totodată, el a menționat că politica fiscală include și categorii sociale protejate, cum sunt pensionarii, care beneficiază de scutiri sau facilități fiscale, iar aceste aspecte urmează să fie revizuite în cadrul politicii fiscale.

Directorul AGCC a atras atenția că cetățenii trebuie să fie activi în procesul decizional local. „Deciziile privind coeficienții fiscali sunt supuse consultărilor publice timp de 15 zile. Este important ca oamenii să intervină, să participe și să se adreseze consilierilor locali pe care i-au ales”, a declarat Ivan Danii.

Oficialul a reiterat că majorarea valorilor cadastrale nu duce automat la creșterea impozitelor, iar impactul final asupra contribuabililor va depinde de deciziile adoptate la nivelul fiecărei autorități publice locale.

Anterior, directorul Agenției Geodezie, Cartografie și Cadastru, Ivan Danii, a avertizat că, în urma evaluării și reevaluării bunurilor imobile, impozitul pe imobil ar putea crește chiar și de până la trei ori, în cazul în care autoritățile publice locale nu vor ajusta coeficienții de impozitare.

În prezent cota minimă a impozitului pe imobil este de 0,05%, iar în Chișinău – 0,185%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#impbil #impozit #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agricultura Republicii Moldova a înregistrat o creștere de 11,5% în primele nouă luni ale anului 2026, însă în spatele acestui avans se ascunde o schimbare. Astfel, gospodăriile populației pierd animale și produc tot mai puțin lapte, în timp ce întreprinderile agricole își extind producția, potrivit detelor publicate de Biroul Național de Statistică (BNS), care arată că numărul vacilor pentru lapte deținute de populație a scăzut cu 10,6% într-un singur an, în timp ce efectivul de porcine din întreprinderile agricole a crescut cu aproape 55%.

Potrivit BNS, în perioada ianuarie–septembrie 2026, producția agricolă globală a crescut cu 11,5% față de aceeași perioadă a anului precedent, în prețuri comparabile. Avansul a fost determinat atât de producția vegetală, care s-a majorat cu 13%, cât și de cea animalieră, în creștere cu 7,5%.

Numai în trimestrul III, producția agricolă a fost cu 12,1% mai mare decât în perioada corespunzătoare din 2025.

Cele mai bune rezultate au fost obținute la o serie de culturi agricole. În întreprinderile agricole și gospodăriile țărănești cu suprafețe de cel puțin 50 de hectare, productivitatea grâului a crescut cu 17,1%, ajungând la 4,79 tone la hectar, iar cea a răsăritei s-a majorat cu 17,5%, până la 2,22 tone la hectar.

Creșteri și mai mari au fost înregistrate la cartofi, unde recolta medie a avansat cu 28,7%, la fructe, cu 23,6%, și la legumele de câmp, cu 19,3%.

Nu toate culturile au avut însă rezultate pozitive. Productivitatea sfeclei de zahăr s-a redus cu 8,5%, iar cea a strugurilor cu 6,3%. La soia și rapiță au fost consemnate scăderi mai mici, de 1,7% și, respectiv, 0,7%.

În zootehnie, diferențele dintre fermele comerciale și gospodăriile populației sunt și mai pronunțate.

Producția de animale în greutate vie a ajuns la 141,4 mii de tone, în creștere cu 10,2%. În întreprinderile agricole, aceasta a avansat cu 24,1%, până la 89,6 mii de tone, în timp ce în gospodăriile populației a scăzut cu 7,6%, până la 51,8 mii de tone.

Situația este deosebit de dificilă în sectorul laptelui. Producția totală a constituit 213,8 mii de tone, cu 2,5% mai puțin decât în primele nouă luni ale anului trecut.

În timp ce întreprinderile agricole și-au majorat producția de lapte cu 15,7%, până la 55,8 mii de tone, gospodăriile populației au înregistrat o diminuare de 7,6%, până la 158 de mii de tone.

Cu toate acestea, aproape trei sferturi din laptele produs în Republica Moldova, respectiv 73,9%, continuă să provină din gospodăriile populației.

Datele privind efectivele de animale confirmă tendința. La 1 octombrie 2026, Republica Moldova avea 93,4 mii de bovine, cu 5,3% mai puține decât în urmă cu un an. În gospodăriile populației, numărul bovinelor a scăzut cu 9,2%, în timp ce întreprinderile agricole au consemnat o creștere de 2,5%.

Și mai accentuată este reducerea efectivului de vaci pentru lapte. Numărul acestora a coborât la 55,8 mii de capete, cu 8,1% mai puțin față de octombrie 2025.

Din total, 43,8 mii de vaci se află în gospodăriile populației, unde efectivul s-a diminuat cu 10,6%. În întreprinderile agricole, numărul vacilor a crescut cu 2,3%, până la 12 mii de capete.

În schimb, sectorul creșterii porcilor înregistrează o expansiune puternică. Efectivul total a ajuns la 384,4 mii de capete, cu 29,8% peste nivelul de anul trecut.

Creșterea a fost susținută aproape integral de întreprinderile agricole, unde numărul porcilor a avansat cu 54,6%, până la 274,8 mii de capete. În gospodăriile populației, efectivul s-a redus cu 7,5%, până la 109,6 mii de capete.

O evoluție similară se observă și în producția de ouă. Volumul total a crescut ușor, cu 0,5%, până la 500,9 milioane de bucăți, datorită unui avans de 5,3% în întreprinderile agricole. În gospodăriile populației, producția s-a diminuat cu 3,8%.

Totodată, efectivul ovinelor și caprinelor a coborât cu 2%, până la 535,1 mii de capete, scăderea fiind determinată de reducerea numărului de animale din gospodăriile populației.