Topul miliardarilor lumii! Cine conduce clasamentul și cine este marele perdant

Dacă cineva și-a mărit averea în 2025, aceia au fost miliardarii din sectorul tehnologic. Acești antreprenori au adăugat multe miliarde la averile lor datorită inteligenței artificiale.

Dacă ar fi să alegem marele protagonist al anului 2025, ar putea fi Donald Trump, odată cu revenirea sa la Casa Albă pentru al doilea mandat de președinte al Statelor Unite și politica sa de tarife vamale. Însă, dacă există ceva care îl depășește în atenție și titluri pe magnat, acel lucru este, fără îndoială, inteligența artificială, notează Busines Insider.

Datorită „boom-ului” IA din acest an, aceasta a devenit, fără îndoială, motorul piețelor financiare. Grație avansului său, Apple, Microsoft, Alphabet, Amazon, Nvidia, Meta și Tesla au avut un „an magnific” și depășesc deja 20.000 miliarde de dolari capitalizare bursieră, iar aceste rezultate se reflectă, la rândul lor, în averea celor mai bogați 10 bărbați din lume.

Topul celor mai bogate persoane din lume, potrivit Bloomberg, nu a înregistrat multe schimbări în privința numelor față de finalul anului trecut. În acest an există un singur nume nou în listă: Sergey Brin. Cofondatorul Google a urcat spectaculos în clasament și a trecut de la absența din 2024 la poziția a patra, foarte aproape de podium. Intrarea sa este marcată de ieșirea din acest grup select a lui Bill Gates, cofondatorul Microsoft, care deține și recordul de a fi miliardarul care a pierdut cei mai mulți bani în 2025.

Lista celor mai bogate persoane din lume are un câștigător clar. Averea primului clasat se detașează net de restul, iar acesta nu este altul decât Elon Musk, CEO al Tesla, SpaceX, X și xAI. Magnatul născut în Africa de Sud ocupă prima poziție în Indicele Miliardarilor Bloomberg, cu o avere netă totală de 627.000 milioane de dolari la 30 decembrie 2025, adică 532.626 milioane de euro.

Șeful Tesla a reușit să adauge la averea sa 194.000 milioane de dolari în 2025, sumă care îl distanțează cu peste 350.000 milioane de dolari față de al doilea clasat.

Al doilea în lista celor mai bogate persoane din lume este Larry Page, cofondator Google și fost CEO al Alphabet, care a acumulat în 2025 o avere de 270.000 milioane de dolari (229.360 milioane de euro). În parte datorită performanței din acest an, antreprenorul a câștigat 101.000 milioane de dolari.

Pe locul al treilea al podiumului se află Jeff Bezos, fondator și președinte executiv al Amazon și fondator Blue Origin. Antreprenorul are o avere netă de 255.000 milioane de dolari (216.618 milioane de euro), potrivit datelor Bloomberg.

Cu Elon Musk pe primul loc, iar Larry Page și Jeff Bezos completând podiumul, top 10 cei mai bogați bărbați din lume arată astfel:

Elon Musk – 627.000 milioane de dolari
Larry Page – 270.000 milioane de dolari
Jeff Bezos – 255.000 milioane de dolari
Sergey Brin, cofondator Google – 251.000 milioane de dolari
Larry Ellison, cofondator și președinte Oracle – 248.000 milioane de dolari
Mark Zuckerberg, CEO Meta – 233.000 milioane de dolari
Bernard Arnault, președinte și CEO LVMH – 205.000 milioane de dolari
Steve Ballmer, fost CEO Microsoft și proprietar al echipei Los Angeles Clippers din NBA –
170.000 milioane de dolari
Jensen Huang, cofondator și CEO Nvidia – 156.000 milioane de dolari
Warren Buffett, președinte și CEO Berkshire Hathaway – 151.000 milioane de dolari

Indicele Miliardarilor Bloomberg include cele mai bogate 500 de persoane din lume. Datele sunt actualizate zilnic la închiderea bursei de pe Wall Street, iar pentru această analiză este luată în calcul închiderea ședinței bursiere din New York din 30 decembrie 2025.

Anul 2025 marchează revenirea lui Donald Trump la Casa Albă. În lumea miliardarilor, însă, există un alt câștigător clar: Elon Musk. Antreprenorul a câștigat doar în acest an 194.000 milioane de dolari (164.925 milioane de euro), ceea ce îl plasează nu doar pe primul loc în lume, ci și ca persoana care a câștigat cel mai mult în acest an.

Larry Page, cu câștiguri de 101.000 milioane de dolari, Sergey Brin cu 92.300 milioane, Larry Ellison cu 56.200 milioane și Jensen Huang cu 41.500 milioane completează lista celor cinci persoane care au câștigat cel mai mult în 2025, fapt care i-a ajutat să rămână în top 10 mondial.

Dacă adunăm câștigurile din 2025 ale lui Elon Musk, Larry Page, Jeff Bezos, Sergey Brin, Larry Ellison, Mark Zuckerberg, Bernard Arnault, Steve Ballmer, Jensen Huang și Warren Buffett, suma ajunge la 586.810 milioane de dolari, echivalentul a 498.485 milioane de euro. Nici măcar suma totală câștigată în 2025 de acești 10 antreprenori nu atinge averea actuală a lui Elon Musk, un nou indicator care îl confirmă drept miliardarul anului.

Între cele mai bogate 10 persoane din lume nu există nicio femeie. Prima femeie din clasament este Alice Walton, antreprenoare și filantroapă americană, care a moștenit o parte din avere de la tatăl său, Sam Walton, fondatorul lanțului de supermarketuri Walmart. Alice Walton încheie 2025 cu o avere netă de 134.000 milioane de dolari, ocupând poziția a 15-a și fiind „cea mai puțin bogată din familie”, deoarece frații săi Jim Walton (locul 12) și Rob Walton (locul 14), cu 137.000 milioane și respectiv 135.000 milioane de dolari, o depășesc în clasament.

Antreprenorii americani domină primele poziții ale clasamentului miliardarilor. Trebuie să coborâm până pe locul al șaptelea pentru a găsi primul european, Bernard Arnault, magnatul francez care este cofondator, președinte și director executiv al LVMH, cel mai mare grup de produse de lux din lume.

Dintre cei 10 cei mai bogați, opt provin din sectorul tehnologic, astfel că doar doi nu își datorează averea în mod direct acestui domeniu: Bernard Arnault și Warren Buffett, filantropul care se retrage în acest an la peste 95 de ani și care și-a construit averea prin investiții în numeroase companii.

La fel cum există câștigători, există și un perdant clar în 2025 în rândul miliardarilor. Acesta este Bill Gates. Cofondatorul Microsoft a pierdut în 2025 nu mai puțin de 40.800 milioane de dolari, echivalentul a peste 34.600 milioane de euro.

În ciuda acestei scăderi, magnatul are în continuare o avere netă de 118.000 milioane de dolari (100.300 milioane de euro) și ocupă locul 16 în clasamentul celor mai bogați oameni din lume, ieșind astfel din top 10.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bogati #Musk #miliardari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

O reformă urgentă a modului de finanțare și creditare a sectorului construcțiilor este esențială pentru reducerea prețurilor la locuințe și dezvoltarea unei piețe imobiliare sănătoase în Republica Moldova. Declarația a fost făcută vineri, 13 februarie 2026, de expertul în politici economice de la IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit economistului, modelul de finanțare aplicat în Republica Moldova diferă semnificativ de cel din România și din Uniunea Europeană, iar acest lucru se reflectă direct în costurile ridicate ale locuințelor. „La noi piața este mică, se construiește puțin, sunt puține tranzacții, iar de aici rezultă și prețurile mari”, a explicat Ioniță.

Datele analizate arată fluctuații majore ale indicelui construcțiilor rezidențiale în ultimul deceniu. Dacă în 2015 indicele era de 100%, acesta a urcat la un vârf de 165% în 2021, după care a coborât la 95% în 2023 și a revenit la 131% în 2025. Chiar și așa, nivelul actual rămâne sub boom-ul din 2021. Expertul susține că reglementările introduse după 2022–2023, inclusiv taxa de reglementare de 0,5% din valoarea lucrărilor, au afectat puternic piața. „La un proiect de 100 de milioane de euro, taxa este de 500 de mii de euro doar pentru a putea lucra. Această taxă lovește direct în business”, a subliniat el.

Raportat la PIB, sectorul construcțiilor rezidențiale a scăzut de la 2,3% în 2021 la doar 1,6% în 2025. În comparație, în Republica Moldova se construiește de două ori mai puțin decât în România și de aproape patru ori mai puțin decât media Uniunii Europene.

În paralel, portofoliul creditelor bancare pentru imobile a crescut puternic, de la 3,7 miliarde lei în 2015 la 29,4 miliarde lei în 2025. Jumătate din această sumă a fost contractată doar în ultimii doi ani, marcând o explozie a creditelor ipotecare. Totuși, structura finanțării este dezechilibrată: din totalul de 29,4 miliarde lei, doar 3,3 miliarde lei reprezintă credite pentru companiile de construcții, în timp ce 26,1 miliarde lei sunt credite ipotecare ale populației.

„Aproape toți banii din bănci care sunt destinați sectorului de construcții ajung la companii prin intermediul populației. Este o discrepanță enormă”, a explicat economistul.

Ioniță a amintit că în 2005 circa 70% din finanțarea sectorului era direcționată către companiile de construcții și doar 30% către populație, în timp ce astăzi proporția este inversă, companiile fiind finanțate în proporție de aproximativ 10%.

În 2025, populația a contractat credite ipotecare noi de 11,3 miliarde lei și a rambursat 3,8 miliarde lei, ceea ce indică o creștere netă a îndatorării de 7,5 miliarde lei. În același timp, companiile de construcții s-au îndatorat net cu doar 1,2 miliarde lei, situație similară cu cea din 2024.

Lipsa finanțării directe a dezvoltatorilor a dus la apariția unor mecanisme alternative, inclusiv atragerea investitorilor privați. În absența creditării bancare avantajoase, aceștia cumpără apartamente în fază incipientă la prețuri reduse și le revând ulterior mult mai scump. „Mai mult de 20% din prețul final al apartamentelor este legat de faptul că dezvoltatorii nu au acces la finanțare directă și sunt nevoiți să apeleze la investitori”, a afirmat Ioniță.

Expertul a subliniat că, în Uniunea Europeană, băncile finanțează direct 50–70% dintr-un proiect imobiliar, la dobânzi mai mici decât cele pentru creditele ipotecare ale populației. În Republica Moldova, acest model nu funcționează, ceea ce limitează accesul cetățenilor la locuințe mai ieftine și frânează dezvoltarea unei piețe competitive.

„Sectorul construcțiilor este cel care mișcă astăzi economia națională. Băncile ar putea finanța direct companiile de construcții, iar cetățenii, pe lângă creditele ipotecare, ar putea cumpăra locuințe în rate direct de la dezvoltator, pe 5 sau 10 ani, la un preț corect, fără costuri ascunse”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.