Piața fertilizanților capturată: trei companii controlează aproape tot

Importurile de amestec carbamid-amoniacal (KAS-32) în Republica Moldova au ajuns în 2025 la 19 mii de tone, în valoare totală de 132,3 milioane lei, cu un preț mediu de 6.962 lei/tonă, arată o analiză realizată de economistul Iurie Rija. Datele indică o piață matură, puternic concentrată și dependentă de furnizorii din spațiul estic.

Potrivit expertului, KAS-32 rămâne unul dintre cele mai importante îngrășăminte azotate lichide pentru agricultura Moldovei, iar dinamica importurilor reflectă atât sezonalitatea lucrărilor agricole, cât și schimbările structurale în geografia livrărilor și în structura operatorilor de piață.

Analiza lunară arată o sezonalitate pronunțată, cu două vârfuri majore de import — în primul trimestru și în ultimul trimestru al anului. În ianuarie au fost importate circa 5,6 mii tone, iar în martie alte 5,5 mii tone, ceea ce confirmă strategia operatorilor de a forma stocuri înainte de sezonul agricol de primăvară. În schimb, în perioada aprilie–iunie nu au existat importuri, după finalizarea fertilizărilor principale.

În a doua parte a anului, importurile au crescut din nou, trimestrul IV asigurând 39,1% din volumul anual și 45,7% din valoarea totală. Prețurile au urmat o traiectorie clară: minimele s-au înregistrat la începutul anului (aproximativ 5.979–6.325 lei/tonă), iar în toamnă au urcat până la peste 8.000 lei/tonă, reflectând efectul volumelor mai mici și al condițiilor de piață.

Din punct de vedere geografic, piața este dominată categoric de Est. Rusia a livrat 59,6% din volumul total (11,3 mii tone) la un preț mediu de 6.165 lei/tonă, cel mai competitiv dintre toți furnizorii. Ucraina ocupă locul doi cu 19,1%, urmată de Bulgaria cu 10,6%. În total, statele fostei URSS au asigurat 79,1% din importuri, în timp ce furnizorii europeni și Turcia au avut o cotă cumulată de doar 20,9%.

Diferența de preț este semnificativă: media pentru furnizorii estici este de circa 6.550 lei/tonă, față de aproximativ 8.250 lei/tonă pentru cei europeni, ceea ce creează un avantaj competitiv de circa 26% în favoarea livrărilor din Est.

Structura importatorilor arată o concentrare ridicată. Compania Fertistream-Trm SRL domină piața cu 57,9% din volum (11 mii tone), beneficiind și de cel mai mic preț mediu — 6.131 lei/tonă, datorită colaborării exclusive cu producători din Rusia. Următorii jucători sunt Carvidon-Trade SRL (16,8%) și Fertilink Trading SRL (13,8%). Împreună, primii trei importatori controlează 88,5% din piață.

Analiza evidențiază și o corelație puternică între volumul achizițiilor și prețul obținut: operatorii mari importă la circa 6.100 lei/tonă, în timp ce companiile mici plătesc frecvent 8.000–8.200 lei/tonă, diferența ajungând la 25–34%.

Iurie Rija concluzionează că piața KAS-32 din Moldova este stabilă, dar puternic dependentă de furnizorii estici și de câțiva operatori mari. Pentru fermieri, momentul optim de achiziție rămâne perioada ianuarie–martie, când prețurile sunt cele mai competitive.

Pentru 2026, evoluția pieței va depinde de prețurile globale la îngrășăminte, stabilitatea relațiilor comerciale cu principalii furnizori și riscurile geopolitice. Potrivit analistului, orice perturbare a fluxurilor din Est ar putea forța o reorientare spre surse europene, ceea ce ar duce inevitabil la creșterea costurilor pentru agricultori.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fertilizanți #import #companii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Peste 600 de milioane de lei au fost contabilizate eronat, subevaluate sau raportate necorespunzător la Ministerul Afacerilor Interne, arată auditul Curții de Conturi pentru anul 2025. Auditorii au descoperit active înregistrate greșit de 260 de milioane de lei, patrimoniu subevaluat cu 189 de milioane lei, granturi supraevaluate cu 156 de milioane de lei și alte milioane raportate eronat în cheltuieli și reparații.

Raportul scoate la iveală și probleme în gestionarea parcului auto al MAI. La sfârșitul anului trecut, ministerul administra 3417 mijloace de transport, dintre care 405 erau nefuncționale, iar aproape 1247 de vehicule funcționale nu aveau sisteme GPS instalate. În același timp, cheltuielile pentru parcul auto au ajuns la 123,1 milioane de lei, dintre care 93,2 milioane pentru combustibil și lubrifianți, iar 29,8 milioane pentru întreținere și asigurare. Curtea de Conturi a constatat utilizarea parțială a sistemului GPS, neconcordanțe între datele GPS și foile de parcurs, depășiri ale limitelor de parcurs și chiar cheltuieli pentru alimentarea unor mașini declarate nefuncționale.

Auditul mai arată că MAI nu a înregistrat în evidența contabilă 45 de edificii cu suprafața totală de peste 51 de mii de metri pătrați, iar în gestiunea ministerului figurau active uzate moral și fizic în valoare de 141 de milioane de lei, inclusiv clădiri abandonate, construcții nefinalizate și proiecte nevalorificate. Auditorii au identificat 51 de clădiri neutilizate sau aflate într-o stare avansată de degradare, dar și construcții abandonate de ani de zile, inclusiv o remiză de pompieri din Revaca, unde lucrările sunt blocate de peste 14 ani.

O altă problemă majoră a fost depistată la proiectul de dotare cu autospeciale pentru stingerea incendiilor, finanțat printr-un grant oferit de Agenția Japoneză de Cooperare Internațională. Potrivit Curții de Conturi, operațiunile financiare aferente proiectului, realizate în perioada 2022–2024, au fost recunoscute integral abia în 2025, după recepționarea autospecialelor. În rezultat, veniturile din granturi au fost supraevaluate cu 156,1 milioane de lei, iar cheltuielile – cu 3,4 milioane de lei.

Probleme persistă și la înregistrarea bunurilor la cadastru. Deși MAI a întreprins unele măsuri în 2025, la finalul anului rămâneau neînregistrate 247 de clădiri și 13 terenuri.

Raportul mai arată că infrastructura sistemului TETRA, utilizat pentru comunicațiile operative ale Poliției de Frontieră și ale Serviciului 112, figurează juridic în patrimoniul unei companii private, deși este utilizată de stat. Mai mult, bunuri strategice estimate la 31,2 milioane de lei au fost puse sub sechestru într-un litigiu comercial pentru datorii de circa 2,3 milioane de lei.