Piața fertilizanților capturată: trei companii controlează aproape tot

Importurile de amestec carbamid-amoniacal (KAS-32) în Republica Moldova au ajuns în 2025 la 19 mii de tone, în valoare totală de 132,3 milioane lei, cu un preț mediu de 6.962 lei/tonă, arată o analiză realizată de economistul Iurie Rija. Datele indică o piață matură, puternic concentrată și dependentă de furnizorii din spațiul estic.

Potrivit expertului, KAS-32 rămâne unul dintre cele mai importante îngrășăminte azotate lichide pentru agricultura Moldovei, iar dinamica importurilor reflectă atât sezonalitatea lucrărilor agricole, cât și schimbările structurale în geografia livrărilor și în structura operatorilor de piață.

Analiza lunară arată o sezonalitate pronunțată, cu două vârfuri majore de import — în primul trimestru și în ultimul trimestru al anului. În ianuarie au fost importate circa 5,6 mii tone, iar în martie alte 5,5 mii tone, ceea ce confirmă strategia operatorilor de a forma stocuri înainte de sezonul agricol de primăvară. În schimb, în perioada aprilie–iunie nu au existat importuri, după finalizarea fertilizărilor principale.

În a doua parte a anului, importurile au crescut din nou, trimestrul IV asigurând 39,1% din volumul anual și 45,7% din valoarea totală. Prețurile au urmat o traiectorie clară: minimele s-au înregistrat la începutul anului (aproximativ 5.979–6.325 lei/tonă), iar în toamnă au urcat până la peste 8.000 lei/tonă, reflectând efectul volumelor mai mici și al condițiilor de piață.

Din punct de vedere geografic, piața este dominată categoric de Est. Rusia a livrat 59,6% din volumul total (11,3 mii tone) la un preț mediu de 6.165 lei/tonă, cel mai competitiv dintre toți furnizorii. Ucraina ocupă locul doi cu 19,1%, urmată de Bulgaria cu 10,6%. În total, statele fostei URSS au asigurat 79,1% din importuri, în timp ce furnizorii europeni și Turcia au avut o cotă cumulată de doar 20,9%.

Diferența de preț este semnificativă: media pentru furnizorii estici este de circa 6.550 lei/tonă, față de aproximativ 8.250 lei/tonă pentru cei europeni, ceea ce creează un avantaj competitiv de circa 26% în favoarea livrărilor din Est.

Structura importatorilor arată o concentrare ridicată. Compania Fertistream-Trm SRL domină piața cu 57,9% din volum (11 mii tone), beneficiind și de cel mai mic preț mediu — 6.131 lei/tonă, datorită colaborării exclusive cu producători din Rusia. Următorii jucători sunt Carvidon-Trade SRL (16,8%) și Fertilink Trading SRL (13,8%). Împreună, primii trei importatori controlează 88,5% din piață.

Analiza evidențiază și o corelație puternică între volumul achizițiilor și prețul obținut: operatorii mari importă la circa 6.100 lei/tonă, în timp ce companiile mici plătesc frecvent 8.000–8.200 lei/tonă, diferența ajungând la 25–34%.

Iurie Rija concluzionează că piața KAS-32 din Moldova este stabilă, dar puternic dependentă de furnizorii estici și de câțiva operatori mari. Pentru fermieri, momentul optim de achiziție rămâne perioada ianuarie–martie, când prețurile sunt cele mai competitive.

Pentru 2026, evoluția pieței va depinde de prețurile globale la îngrășăminte, stabilitatea relațiilor comerciale cu principalii furnizori și riscurile geopolitice. Potrivit analistului, orice perturbare a fluxurilor din Est ar putea forța o reorientare spre surse europene, ceea ce ar duce inevitabil la creșterea costurilor pentru agricultori.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fertilizanți #import #companii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Majorarea deficitului bugetar cu aproximativ 2 miliarde de lei nu va însemna neapărat că Guvernul va cheltui efectiv toți banii prevăzuți, susține economistul Veaceslav Ioniță. În cadrul interviului „Contrasens” de la publicația ZIUA, acesta a declarat că deficitul apropiat de 6% din PIB va fi, cel mai probabil, mai mic la final de an, însă nu datorită unei situații mai bune a finanțelor publice, ci pentru că o parte dintre cheltuieli nu vor fi executate.

„Înseamnă grav, dar n-o să fie grav. N-o să se execute”, a spus Ioniță, referindu-se la deficitul bugetar.

Economistul susține că Guvernul va prioritiza plățile obligatorii, precum salariile profesorilor și compensațiile pentru perioada rece a anului, în timp ce investițiile și alte programe vor fi amânate sau reduse.

„Va fi executată plata pentru profesori. Vor fi executate plățile pentru perioada rece a anului. Nu vor fi executate investițiile și nu va fi executat Fondul Rutier și nu vor fi executate altele”, a declarat acesta.

Potrivit lui Ioniță, problema deficitului bugetar a devenit una structurală. Dacă în trecut deficitul se situa, în medie, la circa 2% din PIB, în ultimii ani acesta a ajuns la 5-6% din PIB.

„Din 2020, cu excepția anului 2021, la noi deficitul bugetar este de peste două ori mai mare decât media din ultimii ani”, a explicat economistul.

El afirmă că, în ultimii șapte ani, statul ar fi cheltuit cu aproximativ 95 de miliarde de lei mai mult decât a încasat, diferența fiind acoperită prin împrumuturi.

„Noi, în șapte ani de zile, am cheltuit cu 95 de miliarde de lei mai mult decât am câștigat. (…) Ultimii șapte ani de zile noi trăim pe datorii”, a spus Ioniță.

Economistul atrage atenția și asupra creșterii datoriei publice, pe care o estimează la peste 150 de miliarde de lei, precum și asupra costurilor tot mai mari pentru deservirea acesteia.

Potrivit lui, până în ultimii ani o parte importantă a deficitului era acoperită din granturi și împrumuturi externe relativ ieftine, inclusiv prin programele Fondului Monetar Internațional. În prezent, însă, această sursă de finanțare s-ar fi redus considerabil.

Ioniță susține că relația cu FMI s-a deteriorat, iar Uniunea Europeană ar fi preluat o parte importantă a finanțării Republicii Moldova în 2024 și 2025. El afirmă însă că granturile externe au ajuns acum la un nivel foarte redus.

„Granturile, astăzi, la noi au ajuns la un minimum rușinos”, a declarat economistul.

În estimările sale, granturile ar reprezenta în prezent aproximativ 0,4% din PIB, față de niveluri mult mai ridicate în anii anteriori.

Ioniță consideră că o altă problemă este capacitatea redusă a autorităților de a pregăti proiecte de dezvoltare care să atragă finanțări europene. El susține că o parte importantă a sprijinului extern primit în ultimii ani a fost determinată de contextul geopolitic, energetic și electoral, și nu de existența unor proiecte majore de investiții.

„Noi capacitatea de a genera proiecte nu avem. Toate granturile pe care le-am obținut le-am obținut doar motivate politic din Uniunea Europeană”, a afirmat economistul.

În opinia sa, Republica Moldova ar avea nevoie, pentru modernizarea infrastructurii și apropierea de standardele Uniunii Europene, de investiții anuale echivalente cu 7-10% din PIB, ceea ce ar însemna aproximativ 1,5 miliarde de euro.

Pe fondul reducerii finanțării externe, statul este obligat să se împrumute tot mai mult de pe piața internă, unde costurile au crescut.

„Finanțarea pe intern s-a scumpit. Era 9%, acum e 10,2%, 10,3%, 10,4%”, a spus Ioniță.

Economistul susține că aceasta este una dintre cele mai mari vulnerabilități pentru buget, întrucât o parte tot mai mare din veniturile statului este direcționată spre plata dobânzilor și refinanțarea datoriilor vechi.

În același timp, Ioniță atrage atenția asupra contradicției dintre angajamentul de reducere a deficitului și decizia actuală de majorare a acestuia.

„Avem deficitul 5%, trebuie să-l reducem la 3% și îl creștem la 6%”, a ironizat economistul.

În opinia sa, dacă finanțarea externă nu va reveni la nivelurile anterioare, Guvernul va avea doar două variante: să se împrumute mai scump pe piața internă sau să reducă cheltuielile planificate. Ioniță consideră că scenariul cel mai probabil este neexecutarea unei părți importante a investițiilor prevăzute în buget.

#deficit #buget #bani