Economia Moldovei trage pe import. Exporturile nu mai țin pasul, iar deficitul s-a adâncit la 7 miliarde de dolari

Exporturile Moldovei au crescut modest în 2025, însă importurile au avansat de peste trei ori mai rapid, ceea ce a dus la adâncirea deficitului comercial, arată datele Biroului Național de Statistică.

În luna decembrie 2025, exporturile de mărfuri au însumat 351,9 milioane de dolari SUA, în scădere cu 11,1% față de noiembrie, dar cu 30,4% peste nivelul din decembrie 2024. În același timp, importurile au ajuns la 1,1 miliarde de dolari, în creștere cu 12,4% lunar și cu 30,1% anual.

Per ansamblul anului 2025, exporturile au totalizat 3,78 miliarde de dolari, în creștere cu 6,4% față de 2024. Importurile au urcat însă mult mai accelerat, până la 10,92 miliarde de dolari, marcând o majorare de 20,5%.

Dezechilibrul dintre cele două fluxuri comerciale a împins deficitul balanței comerciale la 7,14 miliarde de dolari, cu 29,6% mai mare decât în anul precedent. Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi a coborât la 34,6%.

Exporturile au fost dominate de mărfuri autohtone, care au constituit 78,8% din total (2,98 miliarde dolari), în creștere cu 10%. Reexporturile au reprezentat 21,2% și au scăzut cu 5,1%.

Uniunea Europeană rămâne principalul partener comercial al Republicii Moldova. În 2025, livrările către UE au însumat 2,55 miliarde de dolari, cu o pondere de 67,5% din total exporturi. La importuri, UE a deținut 54,1%.

România a rămas cea mai importantă piață de desfacere, cu 29% din exporturile Moldovei, urmată de Turcia (9,9%), Italia (9,2%) și Cehia (8,2%). Pe partea de importuri, principalele surse au fost România (22,7%), China (13,6%) și Ucraina (10,1%).

Structura exporturilor a fost dominată de semințe și fructe oleaginoase (15,5%), mașini și aparate electrice (15,1%), legume și fructe (11,4%), cereale (8,0%) și îmbrăcăminte (8,0%). La importuri, ponderi importante au revenit gazului și produselor din gaz (9,1%), produselor petroliere (8,7%), vehiculelor rutiere (8,2%) și energiei electrice (4,3%).

Majoritatea comerțului extern continuă să fie realizată pe cale rutieră: 79,4% din exporturi și 79,2% din importuri.

Datele arată că, deși exporturile au continuat să crească în 2025, ritmul mult mai rapid al importurilor a amplificat dezechilibrul comercial al Republicii Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#comert #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creșterea inflației pe fondul tensiunilor și conflictului din Iran ar putea influența costurile împrumuturilor pe piața internă din Republica Moldova, însă situația poate fi gestionată, susține ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță.

„O inflație mai mare ar putea influența împrumuturile pe piața internă, dar nu este nimic ce nu poate fi gestionat și atât timp cât este pentru depășirea unei situații de moment. Este un șoc suplimentar pe care trebuie să-l absorbim”, a declarat ministrul.

Declarațiile vin în contextul în care efectele conflictului din Orientul Mijlociu și fluctuațiile de pe piețele energetice amplifică presiunile inflaționiste, iar costurile de finanțare încep deja să urce.

Datele Ministerului Finanțelor arată că rata medie ponderată a dobânzii la valorile mobiliare de stat vândute pe piața internă a ajuns la 9,35% în primele patru luni ale anului 2026, în creștere cu 0,27 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului trecut.

Cele mai mari dobânzi au fost înregistrate la valorile mobiliare cu maturități de 182 și 364 de zile, unde randamentele au depășit 9,5%. În cazul obligațiunilor de stat pe termen mai lung, dobânzile au variat între 6,98% și 8%.

În paralel, perspectivele privind evoluția prețurilor indică noi presiuni. Potrivit ultimului Raport asupra inflației publicat de Banca Națională a Moldovei, inflația este estimată la aproximativ 7,3% în trimestrul II din 2026 și ar urma să ajungă la circa 8% în trimestrul III.

BNM anticipează că vârful inflației va fi atins în trimestrul IV al anului 2026 și la începutul anului 2027, perioadă în care ritmul anual de creștere a prețurilor ar putea depăși 8,5%.