Președintele Finlandei pune la punct economiștii: PIB-ul nu spune tot. De ce nordicii sunt în topul fericirii

17 Feb. 2026, 12:15
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Feb. 2026, 12:15 // Actual //  Ursu Victor

Președintele Finlandei, Alexander Stubb, a respins criticile potrivit cărora performanța economică ar trebui evaluată exclusiv prin PIB, subliniind că statele nordice pun accent pe bunăstarea generală și pe echilibrul social, se arată într-o postare a liderului finlandez pe rețeaua X.

Într-o declarație recentă, liderul finlandez a remarcat ironic că întrebarea despre fericire vine „din a doua cea mai fericită țară din lume către cea mai fericită”, sugerând că modelul nordic oferă deja răspunsuri clare.

Stubb a criticat abordarea unor economiști care se concentrează doar pe indicatorii de tip PIB.

„Uneori, când aud discursul mai ales al economiștilor care privesc PIB-ul brut ca măsura universală cred că noi, cei din țările nordice, valorizăm societățile de bunăstare, care combină economii de piață deschise cu plase de siguranță solide”, a declarat președintele Finlandei.

Potrivit acestuia, datele internaționale arată constant performanța ridicată a statelor nordice pe multiple dimensiuni.

„Dacă mă uit la coeficientul Gini și la alți indicatori internaționali, fie că vorbim de justiție, nivel scăzut de corupție, deschidere, bunăstare, mediu, libertatea presei sau egalitate de gen, țările nordice sunt în top 10. Nu accept argumentul că ne descurcăm prost. Eu sunt, sincer, foarte mulțumit”, a punctat Stubb.

20 Nov. 2026, 10:33
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
20 Nov. 2026, 10:33 // Actual //  Ursu Victor

Industria Republicii Moldova a înregistrat o revenire în septembrie 2026, după reculul din luna precedentă. Producția industrială a crescut cu 10,2% comparativ cu septembrie 2025, în timp ce sectorul energetic a consemnat un salt de 37,4%, arată datele Biroului Național de Statistică (BNS), care relevă că adevăratul motor al creșterii a fost industria prelucrătoare, responsabilă pentru peste 82% din avansul total.

Revenirea este importantă în condițiile în care, în august, industria înregistrase o scădere anuală de 0,7%. Astfel, după o lună de contracție, producția industrială a revenit pe creștere, iar avansul cumulat pentru primele nouă luni ale anului a ajuns la 7,1%, față de 6,7% înregistrat la sfârșitul lunii august.

Potrivit BNS, industria prelucrătoare, care include fabricarea produselor alimentare, textilelor, materialelor de construcție și a altor bunuri industriale, a raportat în septembrie o creștere de 9% față de aceeași lună din 2025. Contribuția acestui sector la avansul general al industriei a fost de 8,4 puncte procentuale din totalul de 10,2%.

Cea mai spectaculoasă evoluție procentuală a fost înregistrată în sectorul producerii și furnizării energiei electrice și termice, gazelor, apei calde și aerului condiționat, unde producția a crescut cu 37,4% într-un singur an. Cu toate acestea, contribuția sectorului energetic la majorarea producției industriale totale a fost de numai 1,5 puncte procentuale.

Industria extractivă a înregistrat, la rândul său, o creștere de 9,1%, însă influența sa asupra rezultatului general a fost relativ modestă, de 0,3 puncte procentuale.

O evoluție favorabilă este confirmată și de datele ajustate în funcție de numărul zilelor lucrătoare și de sezonalitate. Potrivit acestora, producția industrială din septembrie a fost cu 12% mai mare decât în aceeași lună a anului precedent. Industria prelucrătoare a avansat cu 10,8%, cea extractivă cu 15,6%, iar sectorul energetic cu 24,3%.

La nivelul primelor nouă luni ale anului 2026, producția industrială a crescut cu 7,1% în termeni bruți, comparativ cu perioada corespunzătoare din 2025. Industria prelucrătoare a înregistrat un avans de 6,1%, industria extractivă de 5,9%, iar sectorul energetic de 16,1%.

După ajustarea pentru zilele lucrătoare și sezonalitate, creșterea cumulată a industriei în perioada ianuarie-septembrie a fost și mai pronunțată, de 9,6%.