Apă mai scumpă la Comrat: majorare de până la 73% pentru populație

17 Feb. 2026, 11:55
 // Categoria: Au Bani // Autor:  Grîu Tatiana
17 Feb. 2026, 11:55 // Au Bani //  Grîu Tatiana

Facturile la apă se vor mări în municipiul Comrat, după ce Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a aprobat azi noile tarife pentru serviciile prestate de ÎM „Su-Canal”, operatorul care deservește municipiul.

Cel mai mare impact îl vor simți consumatorii casnici la apa tehnologică. Noul tarif va fi de 31,09 lei pentru un metru cub, cu 13,09 lei mai mult decât în prezent. În procente, asta înseamnă o creștere de aproximativ 73%. Pentru agenții economici, majorarea este mult mai mică – doar 0,43 lei pe metru cub, adică în jur de 1,4%.

Și serviciul de canalizare și epurare a apelor uzate se scumpește. Tariful ajunge la 16,39 lei/m³, cu 1,43 lei mai mult decât până acum. Creșterea este de aproape 10% și îi vizează atât pe consumatorii casnici, cât și pe cei noncasnici.

Înainte de a lua decizia, ANRE precizează că a analizat prognozele pentru 2026, inclusiv volumul apei livrate, cantitatea de ape uzate evacuate, pierderile din rețea și cheltuielile întreprinderii.

De menționat că ÎM „Su-Canal” a cerut inițial tarife și mai mari – peste 42 de lei pentru apa tehnologică și aproape 23 de lei pentru canalizare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.