Expert: Moldova riscă să devină „un iaz cu pește” pentru escrocii financiari. Interdicțiile nu vor opri dorința de a investi

Expertul în trading și crypto, Alexandru Ignat, CEO-ul Double Case, avertizează că fenomenul escrocheriilor financiare este mai grav decât arată mesajele oficiale recente și spune că Republica Moldova a devenit vulnerabilă în contextul actualului cadru legislativ.

Într-o analiză publicată de The List, Ignat confirmă creșterea cazurilor de fraudă și susține că metodele utilizate de escroci sunt tot mai sofisticate, inclusiv prin apeluri telefonice, branding fals și manipulare online. Potrivit lui, problema este amplificată de faptul că există o dorință reală a populației de a investi, însă nivelul de educație financiară rămâne redus.

Expertul atrage atenția că legislația adoptată în 2025 interzice anumite instrumente financiare derivate pentru investitorii de retail, dar nu oprește investițiile în sine. Astfel apare un paradox: actorii locali sunt restricționați, în timp ce platformele din exterior continuă să contacteze cetățeni moldoveni și să le propună investiții riscante.

„Restricțiile nu reduc dorința de a investi – uneori o amplifică”, susține Ignat, explicând că, în lipsa alternativelor reglementate, oamenii ajung să investească în oferte găsite online.

În opinia expertului, soluția ar fi reevaluarea urgentă a cadrului legal și eliminarea prevederilor care au creat un vid operațional.

„Legea nu reduce riscul, ci îl exportă”, afirmă acesta, adăugând că piața nu dispare, ci se mută în afara jurisdicției, unde investitorii sunt mai puțin protejați.

Amintim că Președinția Republicii Moldova și Banca Națională a Moldovei au emis avertizări privind creșterea alarmantă a cazurilor de escrocherii financiare și a ofertelor suspecte de investiții care circulă în spațiul public.

Președinta Maia Sandu a subliniat într-o declarație oficială că „doar hoții cer bani, parole sau promit câștiguri rapide prin telefon sau internet”, atrăgând atenția asupra riscurilor la care se expun cetățenii dacă răspund unor astfel de propuneri.

Banca Națională a Moldovei a emis, de asemenea, un comunicat în care precizează că nu contactează persoanele pentru a le propune investiții, nu solicită plăți sau transferuri de bani, nu acordă credite și nu intermediază contractarea produselor financiare, iar instituția nu oferă produse investiționale către public. BNM a reiterat că investițiile în criptovalute nu sunt reglementate în Republica Moldova, iar fondurile utilizatorilor nu beneficiază de protecție în acest context. Aceste avertizări oficiale vin pe fondul unor oferte tot mai frecvente și agresive, mai ales prin apeluri telefonice, mesaje sau rețele sociale, care promit câștiguri rapide și sigure.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Sistemul de asigurări sociale a acumulat un surplus de peste 1,2 miliarde de lei în primele trei luni ale anului 2026, potrivit datelor Casei Naționale de Asigurări Sociale.

În total, în buget au intrat 14,38 miliarde de lei, adică circa 28% din planul anual. Contribuțiile de asigurări sociale au adus 7,01 miliarde de lei, în creștere cu 608,8 milioane de lei sau 9,5% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Alte venituri au însumat 246,1 milioane de lei, dintre care cea mai mare parte, adică 243,8 milioane de lei, provine din impozitul unic achitat de rezidenții parcurilor IT, în creștere cu 29,9% față de anul trecut.

În același timp, transferurile de la bugetul de stat au constituit 7,12 miliarde de lei. Din această sumă, 4,66 miliarde de lei au fost direcționate pentru plata prestațiilor sociale, iar 2,45 miliarde de lei s-au folosit pentru acoperirea deficitului de venituri proprii.

Cheltuielile totale au ajuns la 13,14 miliarde de lei, în creștere cu 767,6 milioane de lei sau 6,2% față de perioada similară a anului trecut, majoritatea fiind alocate pentru pensii și alte prestații sociale.