Foamea de bani crește! Moldovenii s-au împrumutat de peste 5,2 miliarde lei într-o singură lună

Creditarea pornește în forță în 2026. În luna ianuarie, volumul creditelor noi acordate în Republica Moldova a constituit 5,2 miliarde de lei, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei. Finanțările au fost contractate în proporție de 64,5% de mediul de afaceri și 35,5% de persoanele fizice, confirmând rolul dominant al companiilor în cererea de împrumuturi la început de an.

Cea mai mare parte a creditelor pentru companii a revenit societăților comerciale nefinanciare, care au contractat împrumuturi în lei la o rată medie de 8,22%, în volum de 2 miliarde de lei, și în valută la 5,04%, în volum de 1,2 miliarde de lei. În cazul mediului financiar nebancar, creditele noi au fost acordate la o rată de 9,51% în lei, însumând 38 milioane lei, și la 5,37% în valută, în volum de 47 milioane lei. Persoanele fizice care practică activitate de antreprenor s-au finanțat la o rată medie de 10,29% în lei, pentru un volum de 83 milioane lei, și la 5,29% în valută, pentru circa 0,4 milioane lei.

Pe segmentul populației, creditele de consum continuă să domine. În ianuarie, acestea au fost acordate în lei la o rată medie de 11,25%, cu un volum de 1 173 milioane lei, iar în valută la 9,87%, însă cu un volum nesemnificativ. Creditele imobiliare au fost contractate la o rată medie de 8,11%, totalizând 678 milioane lei.

Datele BNM indică un început de an cu cerere solidă de finanțare, susținută în principal de sectorul corporativ, în timp ce populația rămâne orientată preponderent spre împrumuturile de consum, la costuri mai ridicate decât cele ipotecare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bani #credite #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.