Biletele pentru tabere de vară se scumpesc cu 4,7%: cât va costa o zi de odihnă

Odihna de vară pentru copii și adolescenți se va scumpi în 2026. Potrivit unui proiect de hotărâre a Guvernului privind organizarea sezonului estival, tarifele orientative pentru o zi de tabără vor crește, în medie, cu aproximativ 4,7% față de anul trecut, pe fondul inflației și al majorării prețurilor la alimente și servicii.

Astfel, pentru o zi într-o tabără de odihnă, costul va ajunge la 400,20 lei. În cazul taberelor de întremare a sănătății sportivilor, tariful va fi de 479,98 lei pe zi, pentru taberele turistice – 441,08 lei, pentru cele sportive și de reabilitare – 410,74 lei, iar pentru taberele cu sejur de zi – 315,51 lei.

Ministerul Educației și Cercetării menționează că noile costuri au fost calculate ținând cont de rata estimată a inflației de 4,7% și de creșterea cheltuielilor necesare pentru asigurarea condițiilor alimentare, sanitare și de siguranță în tabere.

Pentru sezonul estival 2026, statul va achiziționa 3 102 bilete pentru copii și adolescenți. Dintre acestea, 775 vor fi gestionate prin Ministerul Educației și Cercetării, iar restul prin Casa Națională de Asigurări Sociale, prin intermediul sindicatelor. Cel puțin 25% din totalul biletelor vor fi oferite gratuit copiilor din categorii vulnerabile, inclusiv celor rămași fără ocrotire părintească, din familii defavorizate sau cu mulți copii, copiilor cu dizabilități sau refugiaților. Pentru celelalte categorii, părinții vor achita 20% din costul biletului, diferența fiind acoperită din bugetul asigurărilor sociale de stat.

În total, pentru organizarea odihnei de vară în 2026 sunt prevăzute 12,31 milioane de lei din bugetul de stat pentru taberele gestionate de Ministerul Educației, la care se adaugă 3,109 milioane de lei contribuții sindicale și peste 119 milioane de lei pentru organizarea odihnei la nivel local.

Documentul mai stabilește responsabilitățile instituțiilor implicate în autorizarea, monitorizarea și controlul taberelor, astfel încât sezonul estival să se desfășoare în condiții conforme normelor sanitare și de siguranță în vigoare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#2026 #tabara de vara #odihna #copii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fondul Monetar Internațional a revizuit în jos prognoza de creștere a PIB-ului Moldovei pentru 2026 cu 0,4 puncte procentuale – de la 2,3% la 1,9%, potrivit raportului World Economic Outlook (WEO). Pentru 2027, estimarea a fost redusă cu 0,3 puncte procentuale – de la 3,5% la 3,2%.

Datele din raportul de țară al FMI arată că economia Moldovei a crescut în 2025 cu circa 2,7%, după mai mulți ani marcați de crize, însă relansarea rămâne fragilă. „O recuperare graduală este în curs, susținută de cererea internă și de sprijinul extern”, notează experții.

Pentru 2026, FMI estimează o creștere de aproximativ 2,3%, în condițiile în care consumul și investițiile se temperează, iar performanța sectorului extern rămâne slabă. Exporturile slabe și importurile ridicate continuă să frâneze economia, iar „dezechilibrele externe indică o scădere a competitivității”.

Deficitul de cont curent s-a adâncit la 16,6% din PIB în 2024 și la aproape 19,5% în 2025, pe fondul scăderii exporturilor și al creșterii importurilor, inclusiv de energie și produse alimentare.

Inflația a atins un vârf de 9,1% în ianuarie 2025, iar media anuală a fost de 7,8%, fiind alimentată în principal de creșterea prețurilor la energie. FMI arată că „inflația a scăzut după vârful din 2025 și va reveni în intervalul țintă”, pe fondul temperării prețurilor la energie și al unei recolte agricole mai bune.

Pentru perioada următoare, instituția anticipează o reducere graduală a inflației, cu o medie anuală de aproximativ 6,4% în 2026 și 5,5% în 2027, în timp ce presiunile rămân din partea cererii interne și a creșterii salariilor.

Pe partea fiscală, deficitul bugetar a fost de 3,9% din PIB în 2025 și este prognozat să crească la 4,8% în 2026, pe fondul majorării investițiilor publice și al cheltuielilor legate de reforme. FMI consideră că „un deficit mai mare este justificat temporar”, în contextul nevoilor de investiții și al sprijinului pentru economie.

Raportul mai arată că economia rămâne afectată de probleme structurale: „Moldova continuă să se confrunte cu sărăcie ridicată, emigrație, competitivitate redusă și capacitate instituțională limitată”.

Totodată, FMI avertizează că „incertitudinea este mare, iar riscurile geopolitice și posibilele noi șocuri energetice pot afecta perspectivele economice”, inclusiv în contextul războiului din Ucraina.