Companiile aeriene au obținut venituri de peste 10 miliarde de lei în 2025. Doar 6 bani din fiecare leu ajung la buget

Companiile din transportul aerian din Republica Moldova au generat în anul 2025 venituri totale de aproximativ 10,06 miliarde de lei, potrivit unei analize realizate de Autoritatea Aeronautică Civilă. Din această sumă, contribuțiile la bugetul public național au constituit circa 604,5 milioane de lei.

Raportat la veniturile totale, rezultă că din fiecare leu generat de companiile din transportul aerian, aproximativ 6 bani ajung în bugetul public național.

Datele arată o creștere semnificativă față de 2024, când veniturile companiilor din transportul aerian au fost de aproximativ 7,11 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o majorare de circa 41% într-un singur an.

În același timp, contribuțiile la buget au crescut de la circa 376 milioane de lei în 2024 la aproximativ 604,5 milioane de lei în 2025, ceea ce reprezintă o majorare de aproximativ 61%.

Cea mai mare parte a sumelor achitate în 2025 a fost direcționată către bugetul asigurărilor sociale de stat, unde au fost transferate aproximativ 280 milioane de lei. Alte 229 milioane de lei au fost virate în bugetul de stat, aproximativ 90 milioane de lei au ajuns în fondul asigurărilor obligatorii de asistență medicală, iar circa 5,9 milioane de lei au fost achitate în bugetele locale.

Comparativ cu anul precedent, toate tipurile de contribuții au înregistrat creșteri. Transferurile către bugetul de stat au fost mai mari cu 49%, contribuțiile la bugetul asigurărilor sociale de stat au crescut cu 71%, iar plățile către fondul asigurărilor medicale s-au majorat cu 61%. Contribuțiile către bugetele locale au crescut cu aproximativ 16%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#companii aeriene #buget #venituri #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.