Haos la Consiliul Concurenței după demisia lui Gherțescu, conducerea rămâne în aer. Parlamentul ar putea interveni

Consiliul Concurenței al Republicii Moldova ar putea avea un președinte interimar desemnat printr-o hotărâre a Parlamentul Republicii Moldova, dacă instituția nu va reuși să identifice o soluție internă după demisia fostului șef al autorității.

Vicepreședintele Comisia juridică, numiri și imunități, Igor Chiriac, a declarat pentru BANI.MD că, potrivit legislației, Consiliul Concurenței este un organ colegial, iar în cazul demisiei președintelui atribuțiile sunt preluate de unul dintre vicepreședinți.

„Consiliul Concurenței este un organ colegial și legea indică faptul că, în urma demisiei președintelui, interimatul este preluat de vicepreședinte. Sunt niște procese care trebuie respectate. Dacă nu se găsește o soluție, cel mai probabil se va interveni cu o hotărâre de Parlament pentru desemnarea unui președinte interimar”, a declarat Igor Chiriac.

Potrivit acestuia, există șanse ca instituția să ajungă totuși la un acord intern pentru desemnarea unei conduceri interimare.

„Cred că până la urmă va fi găsită o soluție și va fi numit un președinte interimar al Consiliului Concurenței”, a mai precizat Chiriac.

Reprezentanții Consiliului Concurenței s-au adresat Comisiei juridice pentru a identifica o soluție privind desemnarea unui conducător al instituției, în condițiile în care membrii nu au reușit să ajungă la un consens.

Autoritatea a rămas fără șef după ce Alexei Gherțescu și-a anunțat demisia din funcția de președinte al Consiliului Concurenței în data de 20 februarie.

Potrivit structurii instituției, Consiliul Concurenței este format dintr-un președinte, doi vicepreședinți și doi membri ai plenului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#concurenta. sef #parlament

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Rusiei începe să dea semne de slăbiciune, chiar dacă prețurile ridicate la petrol au susținut veniturile, potrivit unui editorial publicat de The Washington Post.

Deși Moscova a reușit să evite un colaps economic în urma sancțiunilor occidentale, realitatea începe să-l ajungă din urmă pe liderul de la Kremlin, Vladimir Putin. În cadrul unei ședințe recente, acesta a admis că sectoare-cheie precum industria prelucrătoare, producția industrială și construcțiile sunt în scădere, iar economia s-a contractat în primele două luni ale anului.

Pentru a finanța mobilizarea militară la scară largă, autoritățile au majorat în mod repetat taxele. Taxa pe valoarea adăugată a fost ridicată la 22%, iar pragul de aplicare a fost coborât, ceea ce a adus mai multe întreprinderi mici și mijlocii în sfera de impozitare.

Potrivit unei analize citate de Financial Times, aceste măsuri au pus „sute de mii de companii în pragul falimentului”, doar un sfert dintre IMM-uri fiind încrezătoare că își vor putea continua activitatea.

Situația este agravată de un deficit acut de forță de muncă o premieră în istoria modernă a Rusiei. Mulți specialiști au părăsit țara, iar alții au fost redirecționați către industria de apărare.

În același timp, Kremlinul ar fi limitat accesul la informații economice relevante, reducând transparența datelor privind comerțul și finanțele companiilor. Legislația adoptată în 2024 sancționează răspândirea așa-numitei „informații false”, iar controlul asupra mass-mediei reduce semnificativ spațiul pentru verificare independentă.