Haos la Consiliul Concurenței după demisia lui Gherțescu, conducerea rămâne în aer. Parlamentul ar putea interveni

Consiliul Concurenței al Republicii Moldova ar putea avea un președinte interimar desemnat printr-o hotărâre a Parlamentul Republicii Moldova, dacă instituția nu va reuși să identifice o soluție internă după demisia fostului șef al autorității.

Vicepreședintele Comisia juridică, numiri și imunități, Igor Chiriac, a declarat pentru BANI.MD că, potrivit legislației, Consiliul Concurenței este un organ colegial, iar în cazul demisiei președintelui atribuțiile sunt preluate de unul dintre vicepreședinți.

„Consiliul Concurenței este un organ colegial și legea indică faptul că, în urma demisiei președintelui, interimatul este preluat de vicepreședinte. Sunt niște procese care trebuie respectate. Dacă nu se găsește o soluție, cel mai probabil se va interveni cu o hotărâre de Parlament pentru desemnarea unui președinte interimar”, a declarat Igor Chiriac.

Potrivit acestuia, există șanse ca instituția să ajungă totuși la un acord intern pentru desemnarea unei conduceri interimare.

„Cred că până la urmă va fi găsită o soluție și va fi numit un președinte interimar al Consiliului Concurenței”, a mai precizat Chiriac.

Reprezentanții Consiliului Concurenței s-au adresat Comisiei juridice pentru a identifica o soluție privind desemnarea unui conducător al instituției, în condițiile în care membrii nu au reușit să ajungă la un consens.

Autoritatea a rămas fără șef după ce Alexei Gherțescu și-a anunțat demisia din funcția de președinte al Consiliului Concurenței în data de 20 februarie.

Potrivit structurii instituției, Consiliul Concurenței este format dintr-un președinte, doi vicepreședinți și doi membri ai plenului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#concurenta. sef #parlament

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul pregătește o reorganizare a Autorității Aeronautice Civile (AAC), însă documentele proiectului conțin o neconcordanță cu privire la numărul de angajați ai instituției și impactul financiar al modificărilor propuse.

Potrivit proiectului de hotărâre, efectivul-limită al AAC urmează să crească de la 93 la 96 de unități de personal.

În nota de fundamentare se menționează însă că implementarea proiectului nu necesită alocarea unor resurse financiare suplimentare de la bugetul de stat, iar reorganizarea ar urma să includă modificarea unor subdiviziuni și crearea unui serviciu nou de informare și comunicare cu mass-media.

Ministerul Finanțelor a atras atenția, în procesul de avizare, că majorarea efectivului de la 93 la 96 de angajați presupunea crearea a trei funcții noi și genera cheltuieli suplimentare. Impactul financiar anual fusese estimat la 986,8 mii de lei, dintre care 959 mii de lei pentru fondul de salarizare și 27,8 mii de lei pentru contribuțiile sociale achitate de angajator.

Totodată, Ministerul Finanțelor a remarcat că AAC avea deja posturi vacante. La 30 aprilie 2026, din cele 93 de funcții aprobate, nouă erau neocupate.

În urma observațiilor, autorul proiectului a indicat în sinteza avizelor că propunerea de suplimentare a efectivului-limită cu trei unități de personal a fost exclusă.

Cu toate acestea, în textul proiectului de hotărâre analizat rămâne prevăzută înlocuirea cifrei „93” cu „96”, ceea ce creează o neconcordanță între forma proiectului și răspunsurile oferite în procesul de avizare.

Într-un aviz ulterior, Ministerul Finanțelor a reiterat problema și a menționat că, la 31 mai 2026, AAC avea 93 de funcții aprobate, dintre care 84 ocupate și nouă vacante, rata de încadrare fiind de 90,3%. Ministerul a arătat că nu rezultă clar în ce măsură necesarul de personal nu putea fi acoperit din posturile vacante deja existente.

Proiectul mai extinde atribuțiile AAC în domeniul securității informațiilor cu impact asupra siguranței aviației civile. Autoritatea ar urma să desfășoare activități de certificare, supraveghere și verificare a conformității privind managementul riscurilor de securitate informațională.

De asemenea, este prevăzută crearea unui Serviciu de informare și comunicare cu mass-media, subordonat direct directorului AAC. Acesta ar urma să gestioneze comunicatele de presă, relațiile cu presa, paginile oficiale de social media, conferințele și comunicarea în situații de criză.