Stocurile de carburanți pentru 90 de zile ar putea aduce cheltuieli uriașe. Junghietu: „Securitatea energetică costă”

Crearea stocurilor de siguranță pentru carburanți, prevăzute de legislația europeană, va presupune investiții semnificative în infrastructura de depozitare din Republica Moldova, a declarat ministrul Energiei, Dorin Junghietu, în cadrul unei emisiuni la TVR Moldova. Potrivit lui, volumul acestor rezerve va fi mult mai mare decât stocurile minime existente în prezent.

Junghietu a explicat că directiva europeană privind produsele petroliere prevede constituirea unor rezerve pentru 90 de zile, iar Republica Moldova a ales un model hibrid pentru implementarea acesteia.

„Un model hibrid în care statul, prin intermediul unei instituții, va monitoriza și gestiona aceste stocuri. Obligația de creare a acestor stocuri va fi distribuită: 40% statul și 60% participanții la piața produselor petroliere”, a declarat acesta.

Totodată, cel puțin 60% din rezerve ar urma să fie depozitate pe teritoriul Republicii Moldova, iar restul ar putea fi păstrate în state ale Uniunii Europene.

Oficialul a subliniat că, pentru a putea acomoda aceste volume, vor fi necesare investiții suplimentare în infrastructura de stocare a carburanților, deoarece capacitățile actuale nu sunt suficiente.

„Volumul este semnificativ și vor fi necesare anumite investiții în infrastructura de stocare pe teritoriul Republicii Moldova pentru a acomoda aceste volume”, a spus Junghietu.

În același timp, autoritățile lucrează la o estimare a costurilor pentru crearea acestor rezerve strategice. „Trebuie să fim conștienți că aceste stocuri înseamnă securitate energetică. Securitatea și modernizarea infrastructurii se fac cu investiții, iar orice investiție necesită capital”, a mai declarat Dorin Junghietu.

El a adăugat că modelul hibrid ales este utilizat și în alte state europene și are scopul de a reduce povara financiară asupra statului și a consumatorilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#90 zile #stocuri de carburanți #Dorin Junghietu #Investiții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.