Moldova va crea stocuri strategice de petrol și carburanți pentru 90 de zile. Va fi instituită și o entitate specială

Republica Moldova va institui un sistem național de stocuri strategice de petrol și produse petroliere pentru cel puțin 90 de zile, pentru a preveni eventuale crize de aprovizionare cu carburanți. Măsura este prevăzută într-un proiect de lege elaborat de Ministerul Energiei, care stabilește reguli noi privind constituirea, administrarea și utilizarea rezervelor de urgență.

Potrivit proiectului, țara va trebui să mențină stocuri minime echivalente cu 90 de zile de importuri nete de produse petroliere sau 61 de zile de consum intern, fiind aplicată varianta cu valoarea cea mai mare. Conform calculelor prezentate în nota informativă, pentru anul de referință 2023 acest nivel ar însemna aproximativ 295 830 de tone echivalent petrol de produse petroliere.

Proiectul creează cadrul legal pentru asigurarea securității aprovizionării cu carburanți și pentru intervenția rapidă în cazul unor disfuncționalități majore pe piață. Inițiativa urmărește și alinierea legislației Republicii Moldova la normele europene, prin transpunerea Directivei europene privind obligația statelor de a menține rezerve minime de petrol și produse petroliere.

Pentru gestionarea acestor rezerve, documentul prevede crearea unei entități centrale de stocare, instituție publică autonomă, care va cumpăra, menține și elibera stocurile de urgență atunci când apare o perturbare majoră a aprovizionării. Potrivit notei informative, o parte importantă din rezerve, aproximativ 95 000 de tone de benzină și motorină, ar urma să fie constituite în formă materială, adică stocuri fizice gestionate direct de această entitate. Restul volumelor ar putea fi menținute de importatori sau prin contracte de stocare, inclusiv în afara țării, în condițiile stabilite de lege.

În același timp, Guvernul ar urma să creeze și un Consiliu pentru Securitatea Aprovizionării cu Produse Petroliere, format din reprezentanți ai autorităților și ai pieței energetice, care va analiza situațiile de risc și va propune măsuri în cazul unei posibile crize.

Datele incluse în document arată că Republica Moldova depinde aproape integral de importuri pentru consumul de carburanți. În 2023, importurile de produse petroliere au constituit aproximativ 825 de mii de tone, dintre care peste 70% au fost motorină și aproape 20% benzină.

Autorii proiectului susțin că instituirea stocurilor strategice va crește reziliența energetică a țării și va permite intervenția rapidă în cazul unor perturbări majore ale aprovizionării, reducând riscurile pentru economie, transport și sectorul agricol. În prezent, Republica Moldova nu dispune de un sistem funcțional de rezerve petroliere de urgență.

În prezent, potrivit datelor ANRE, stocurile de motorină din depozite și stațiile PECO sunt suficiente pentru aproximativ 15 zile, iar cele de benzină pentru circa 20 de zile.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#situații de criză #stocuri de petrol #stocuri de carburanți #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.