Moldova schimbă regulile jocului! Străinii cu bani și laptop primesc drept de ședere ani la rând

Parlamentul Republicii Moldova a adoptat o nouă lege privind admisia, șederea și supravegherea străinilor, un document amplu care reformează aproape complet regimul migrației și aliniază legislația națională la mai multe directive ale Uniunii Europene. Noua lege stabilește reguli detaliate privind intrarea, șederea temporară și permanentă a cetățenilor străini, drepturile acestora, dar și mecanismele de control și combatere a șederii ilegale.

Printre cele mai importante noutăți se numără introducerea statutului de „nomad digital”. Acesta permite străinilor să locuiască temporar în Republica Moldova în timp ce lucrează la distanță pentru companii din alte state. Pentru a beneficia de acest regim, solicitantul trebuie să demonstreze venituri stabile obținute din activități desfășurate online, iar nivelul acestora trebuie să fie de cel puțin trei salarii medii lunare pe economie prognozate pentru anul de gestiune. De asemenea, solicitantul trebuie să prezinte contracte sau alte documente care confirmă relația profesională cu entități din afara Republicii Moldova.

Legea introduce și reguli mai clare pentru atragerea specialiștilor și a investițiilor străine. Astfel, persoanele cu funcții de conducere sau investitorii pot obține drept de ședere pentru perioade mai lungi, inclusiv până la cinci ani pentru activități în cadrul companiilor rezidente ale parcurilor pentru tehnologia informației și până la opt ani pentru activități investiționale în economia națională.

Documentul stabilește mai multe categorii de lucrători străini care pot activa în Republica Moldova, inclusiv lucrători înalt calificați, lucrători sezonieri, lucrători transferați în interiorul companiei și specialiști în domeniul tehnologiilor informaționale. Pentru unele categorii sunt prevăzute condiții stricte privind nivelul salariului, contractele de muncă sau durata activității, autoritățile urmărind astfel atragerea forței de muncă specializate.

Noua lege reglementează și participarea tinerilor străini la programul „Au pair”, destinat schimburilor culturale. Participanții trebuie să aibă între 18 și 26 de ani și pot lucra în gospodăria familiei gazdă cel mult 25 de ore pe săptămână, beneficiind în același timp de cazare, întreținere și posibilitatea de a urma cursuri de limbă română.

Actul legislativ introduce și conceptul de „profil de risc pentru securitatea națională”. Autoritățile pot refuza intrarea sau șederea în Republica Moldova a persoanelor suspectate de implicare în activități teroriste, crime grave, trafic de persoane sau alte acțiuni care ar putea afecta securitatea statului, ordinea publică ori relațiile internaționale ale țării.

În același timp, legea consolidează competențele Inspectoratului General pentru Migrație în ceea ce privește monitorizarea regimului de ședere a străinilor, verificarea documentelor, identificarea persoanelor aflate ilegal pe teritoriul țării și aplicarea măsurilor de returnare sau îndepărtare.

Potrivit documentului, străinii care se află legal în Republica Moldova beneficiază de mai multe drepturi, inclusiv libertatea de circulație, acces la activități economice, educație și protecție juridică în instanțe. În același timp, aceștia sunt obligați să respecte legislația națională, să declare schimbarea domiciliului și să prezinte actele de identitate la solicitarea autorităților competente.

Noua lege urmărește modernizarea sistemului de gestionare a migrației, crearea unor mecanisme mai eficiente de atragere a specialiștilor și investitorilor străini, dar și consolidarea instrumentelor de combatere a migrației ilegale în Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#nomazi #permis #lege

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Linie electrică Vulcănești–Chișinău, considerată una dintre cele mai importante investiții pentru securitatea energetică a Republicii Moldova, nu ar fi putut preveni actuala criză provocată de avarierea liniei de înaltă tensiune Vulcănești – Isaccea, au recunoscut autoritățile în cadrul Comisiei pentru situații excepționale.

Întrebat direct de deputatul Vasile Costiuc dacă linia ar fi „salvat situația” în cazul în care ar fi fost deja funcțională, șeful Moldelectrica, Sergiu Carmanschi, directorul Moldelectrica a răspuns categoric: „Nu. Deoarece noi am pierdut unica legătură dintre Republica Moldova și Ucraina”.

Oficialul a explicat că problema nu ține de transportul intern al energiei, ci de lipsa capacității de import, după scoaterea din funcțiune a liniei Isaccea–Vulcănești. Astfel, chiar și cu linia Vulcănești–Chișinău operațională, Republica Moldova s-ar fi confruntat cu aceleași dificultăți în asigurarea necesarului de consum.

În acest context, Carmanschi a precizat că autoritățile lucrează la diversificarea interconexiunilor, inclusiv prin construcția unei noi linii de 400 kV Bălți–Suceava, proiect aflat în derulare pe partea română, în timp ce în Republica Moldova procedurile de achiziție sunt în curs.

Declarațiile au stârnit reacții în cadrul ședinței. Deputatul Vasile Costiuc a pus sub semnul întrebării relevanța investițiilor majore în interconectare, sugerând că acestea nu oferă protecție în fața unor riscuri externe, precum atacurile asupra infrastructurii energetice din afara țării.

La rândul său, președintele Comisiei economie, buget și finanțe, Radu Marian, a subliniat că rolul liniei Vulcănești–Chișinău este diferit. „Acea linie rezolvă problema care ține de șantaj din partea regimului separatist din Transnistria. Asta a fost intenția”, a declarat acesta, care menționat că proiectul contribuie la reducerea dependenței de regiunea transnistreană, chiar dacă nu poate elimina complet vulnerabilitățile externe.