Stocurile de carburanți pentru 90 de zile ar putea aduce cheltuieli uriașe. Junghietu: „Securitatea energetică costă”

13 Mart. 2026, 08:52
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
13 Mart. 2026, 08:52 // Actual //  Grîu Tatiana

Crearea stocurilor de siguranță pentru carburanți, prevăzute de legislația europeană, va presupune investiții semnificative în infrastructura de depozitare din Republica Moldova, a declarat ministrul Energiei, Dorin Junghietu, în cadrul unei emisiuni la TVR Moldova. Potrivit lui, volumul acestor rezerve va fi mult mai mare decât stocurile minime existente în prezent.

Junghietu a explicat că directiva europeană privind produsele petroliere prevede constituirea unor rezerve pentru 90 de zile, iar Republica Moldova a ales un model hibrid pentru implementarea acesteia.

„Un model hibrid în care statul, prin intermediul unei instituții, va monitoriza și gestiona aceste stocuri. Obligația de creare a acestor stocuri va fi distribuită: 40% statul și 60% participanții la piața produselor petroliere”, a declarat acesta.

Totodată, cel puțin 60% din rezerve ar urma să fie depozitate pe teritoriul Republicii Moldova, iar restul ar putea fi păstrate în state ale Uniunii Europene.

Oficialul a subliniat că, pentru a putea acomoda aceste volume, vor fi necesare investiții suplimentare în infrastructura de stocare a carburanților, deoarece capacitățile actuale nu sunt suficiente.

„Volumul este semnificativ și vor fi necesare anumite investiții în infrastructura de stocare pe teritoriul Republicii Moldova pentru a acomoda aceste volume”, a spus Junghietu.

În același timp, autoritățile lucrează la o estimare a costurilor pentru crearea acestor rezerve strategice. „Trebuie să fim conștienți că aceste stocuri înseamnă securitate energetică. Securitatea și modernizarea infrastructurii se fac cu investiții, iar orice investiție necesită capital”, a mai declarat Dorin Junghietu.

El a adăugat că modelul hibrid ales este utilizat și în alte state europene și are scopul de a reduce povara financiară asupra statului și a consumatorilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

19 Iun. 2026, 16:51
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
19 Iun. 2026, 16:51 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Banca Centrală a Rusiei a decis să reducă dobânda-cheie de la 14,5% la 14,25%, ceea ce marchează o  noua reducere consecutivă a ratei de referință și continuă procesul de relaxare a politicii monetare început în iunie 2025.

Decizia a surprins piețele financiare, întrucât majoritatea analiștilor anticipau o reducere mai mare, până la 14%. În ultimele luni, presiunile asupra Băncii Rusiei pentru accelerarea reducerii dobânzilor au crescut, pe fondul încetinirii economiei și al solicitărilor venite inclusiv din partea mediului de afaceri și a conducerii politice.

Totodată, ședința Consiliului de administrație a atras atenția după ce guvernatoarea Băncii Rusiei, Elvira Nabiullina, a lipsit aproape o lună din spațiul public, alimentând speculații privind o posibilă demisie.

În comunicatul său, Banca Rusiei a explicat că principalul motiv pentru reducerea mai prudentă a dobânzii îl reprezintă riscurile generate de politica fiscală. Deși inflația continuă să încetinească, iar economia a revenit pe creștere după declinul de la începutul anului, autoritățile monetare consideră că majorarea cheltuielilor bugetare ar putea alimenta noi presiuni inflaționiste.

Instituția a avertizat că politica bugetară pentru următorii trei ani va fi mai expansionistă decât se estima anterior, ceea ce ar putea necesita menținerea unor dobânzi mai ridicate pentru o perioadă mai lungă.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat recent că se așteaptă la o nouă reducere a dobânzii-cheie, însă banca centrală a preferat o abordare mai precaută, semnalând că va evalua oportunitatea unor noi reduceri în funcție de evoluția inflației, a așteptărilor inflaționiste și a riscurilor interne și externe.

Experții consideră că ritmul reducerilor va încetini în perioada următoare. Potrivit unor estimări ale analiștilor ruși, dobânda-cheie ar putea ajunge la aproximativ 13% până la sfârșitul anului, însă menținerea unei rate de două cifre și în 2027 devine tot mai probabilă.

Banca Rusiei continuă să identifice riscuri inflaționiste semnificative, inclusiv creșterea rapidă a salariilor, deteriorarea perspectivelor economiei mondiale, majorarea cheltuielilor bugetare și reducerea producției de carburanți după atacurile cu drone asupra rafinăriilor rusești.