Șoc la pompă! Scumpirea motorinei împinge Moldova spre stagflație

Prețul la motorină în Republica Moldova a înregistrat un nou record istoric de creștere, majorându-se cu 10,51 lei pe litru într-un singur trimestru, depășind precedentul maxim stabilit în 2022, de 10,14 lei/litru. Datele sunt analizate de economistul Veaceslav Ioniță, care avertizează asupra unor riscuri economice majore.

Potrivit acestuia, scumpirea actuală este fără precedent și are un impact direct asupra economiei reale. „Motorina se scumpește de două ori mai rapid decât benzina: +56% la motorină față de +28% la benzină. Aceasta înseamnă presiune directă pe agricultură și transport, sectoarele care țin economia în mișcare”, a subliniat Ioniță.

Economistul atrage atenția că această evoluție nu este una temporară. Criza energetică și tensiunile externe indică o tendință de durată, ceea ce amplifică riscurile macroeconomice.

„Dacă trendul continuă, ne confruntăm cu un scenariu clar: încetinire economică combinată cu inflație adică stagflație”, avertizează expertul.

Situația este cu atât mai sensibilă cu cât economia Republicii Moldova rămâne fragilă. Conform datelor citate de Ioniță, țara este singura economie din vecinătatea Ucrainei unde, în 2025, PIB-ul nu a revenit încă la nivelul din 2021.

În aceste condiții, fiecare majorare a prețului la motorină se reflectă direct în costuri mai mari pentru producători, transportatori și, în final, pentru consumatori, ceea ce poate frâna și mai mult ritmul de creștere economică.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#record #preturi #motorina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria externă brută a Republicii Moldova a ajuns la 10,52 miliarde de euro la sfârșitul primului trimestru al anului 2026, în creștere cu 4,1% față de finele anului trecut, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei. Raportată la Produsul Intern Brut (PIB), datoria externă reprezintă acum 58%, cu 1,9 puncte procentuale mai mult decât la sfârșitul anului 2025.

Potrivit BNM, stocul datoriei externe brute a crescut de la 10,11 miliarde de euro la 31 decembrie 2025 la 10,52 miliarde de euro la 31 martie 2026.

Cea mai mare parte a datoriei rămâne cea pe termen lung, care însumează 7,86 miliarde de euro, reprezentând 74,7% din total. Datoria pe termen scurt a urcat la 2,66 miliarde de euro, echivalentul a 25,3% din datoria externă brută.

Datele arată că datoria externă publică a crescut cu 5,4%, până la 4,55 miliarde de euro, în timp ce datoria externă privată s-a majorat cu 3%, ajungând la 5,98 miliarde de euro. Astfel, ponderea datoriei publice în totalul datoriei externe a urcat la 43,2%, iar cea a sectorului privat a coborât la 56,8%.

În primul trimestru din 2026, serviciul datoriei externe care include rambursările de principal și plata dobânzilor a constituit 183 milioane de euro. Din această sumă, 55 milioane de euro au revenit sectorului public, iar 128,1 milioane de euro sectorului privat. Raportul dintre serviciul datoriei externe și exporturile de bunuri și servicii s-a situat la 12,9%, nivel pe care BNM îl califică drept unul moderat.

Fondul Monetar Internațional rămâne cel mai mare creditor extern al statului, cu o expunere de 1,18 miliarde de euro și reprezintă 26% din datoria externă publică. Acesta este urmat de Grupul Băncii Mondiale, cu 1,13 miliarde de euro, Comisia Europeană, cu 831 milioane de euro, Banca Europeană de Investiții, cu 441,7 milioane de euro, și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, cu 378 milioane de euro.

BNM mai arată că, dacă ritmul actual al rambursărilor se va menține și nu vor fi contractate noi împrumuturi, stocul datoriei externe pe termen lung ar putea fi achitat în aproximativ 9,4 ani.