Guvernul a declarat stare de urgență în energetică pentru 60 de zile: riscul de pene de curent rămâne major

Guvernul a aprobat instituirea stării de urgență în sectorul energetic pentru o perioadă de 60 de zile, începând cu 25 martie, după ce principala linie de import a energiei electrice, Vulcănești–Isaccea, a fost deconectată în urma atacurilor asupra infrastructurii din sudul Ucrainei.

Decizia a fost luată în cadrul unei ședințe extraordinare, autoritățile invocând riscuri majore pentru securitatea energetică a țării. Documentul urmează să fie examinat și aprobat de Parlament.

Premierul Alexandru Munteanu a declarat că situația este una fără precedent și necesită acțiuni imediate.

„Consecințele războiului din Ucraina nu mai pot fi ignorate. Aceste atacuri ne afectează direct, iar riscurile pentru sistemul energetic sunt reale”, a spus acesta.

Șeful Executivului a avertizat că deconectarea liniei Isaccea–Vulcănești a redus semnificativ capacitatea de alimentare cu energie.

„Au fost activate rute alternative, inclusiv conexiunile cu România, însă situația rămâne complicată, iar deconectările în lanț rămân posibile”, a subliniat premierul.

Potrivit autorităților, linia afectată asigura până la 70% din necesarul de energie electrică al malului drept, iar în prezent se conturează un deficit de până la 400 MW în orele de consum maxim.

Directorul Centrului Național de Management al Crizelor, Sergiu Diaconu, a explicat că măsura este esențială pentru gestionarea crizei

„Starea de urgență ne permite să intervenim rapid, să mobilizăm resurse și, dacă va fi necesar, să aplicăm măsuri speciale pentru a proteja sistemul energetic”, a declarat acesta.

Pentru ora 17:00 este programată ședința Parlamentului, în cadrul căreia premierul și miniștrii urmează să prezinte propunerea de instituire a stării de urgență în țară, decizia finală fiind luată de deputați.

#decizia guvernului #60 de zile #stare de urgență în energetică

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a înregistrat cea mai mare scădere procentuală a populației dintre cele 15 foste republici ale URSS, potrivit datelor datelor statistice care compară populația din 1991 cu cea din 2024–2025.

Conform datelor, populația Republicii Moldova ar fi coborât de la aproximativ 4,4 milioane de locuitori în 1991 la circa 2,4 milioane în prezent. Diferența este de aproximativ 2 milioane de persoane, echivalentul unei scăderi de 45,5%.

Pe locul al doilea se află Ucraina, unde populația ar fi scăzut de la 51,9 milioane la 28,9 milioane de locuitori, adică cu aproximativ 23 de milioane de persoane sau 44,3%.
Urmează Letonia, cu o diminuare de 33,3%, Georgia cu 31,5%, Lituania cu 24,3%, Estonia cu 18,8%, Belarus cu 9,8%, Armenia cu 9,1%, iar Rusia cu 2,9%.

În termeni absoluți, cea mai mare pierdere este însă înregistrată de Ucraina, cu 23 de milioane de locuitori mai puțin. Rusia ar fi pierdut 4,3 milioane de persoane, iar Republica Moldova – aproximativ 2 milioane.

În același timp, mai multe foste republici sovietice au înregistrat creșteri importante ale populației. Potrivit clasamentului, Turkmenistanul ar fi avansat cu 88,6%, Tadjikistanul – cu 83,6%, Uzbekistanul cu 81,6%, Kârgâzstanul cu 61,4%, Azerbaidjanul cu 43,7%, iar Kazahstanul cu 23,8%.