Statul se împrumută scump: dobânzi de 9% în lei. Gavriliță caută salvarea în valută

25 Mart. 2026, 14:21
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
25 Mart. 2026, 14:21 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, susține că, deși inflația ar putea crește în contextul scumpirii carburanților, autoritățile nu discută, deocamdată, despre o majorare suplimentară a costurilor datoriei de stat. Totuși, nivelul actual al dobânzilor este deja considerat prea ridicat.

„Încă nu vorbim de majorarea costurilor, dar costurile deja erau unele sau sunt unele care nu ne aranjează și care nu suntem mulțumiți, de circa 9% în lei”, a declarat ministrul.

Potrivit acestuia, reducerea acestor costuri este una dintre prioritățile Guvernului, în condițiile în care dobânzile ridicate afectează atât bugetul public, cât și mediul de afaceri. „Costă fiecare cetățean prin costul de deservire a datoriei la bugetul de stat și, pe de altă parte, pune presiune pe business, când concurăm pentru aceiași bani din economia națională”, a explicat Gavriliță.

În acest sens, Ministerul Finanțelor a inițiat discuții pentru restructurarea finanțării datoriei, inclusiv prin conversia unor împrumuturi din lei în valută, la costuri mai reduse. Oficialul a precizat că autoritățile vor colabora cu Banca Națională pentru a gestiona riscurile valutare generate de o astfel de schimbare.

De asemenea, Guvernul își propune să pregătească Republica Moldova pentru accesarea piețelor financiare internaționale, inclusiv prin emiterea de euroobligațiuni. „Suntem determinați să obținem capacitatea de a opera pe piețele internaționale și să ne pregătim pentru momentul în care vom ieși pe piața europeană, cu ceea ce se numește Eurobond”, a afirmat ministrul.

În prezent, datoria de stat externă a Republicii Moldova a ajuns la 4,861 miliarde dolari SUA la 31 ianuarie 2026, în creștere față de începutul anului, potrivit informației operative lunare publicate de Ministerul Finanțelor privind executarea bugetului de stat la capitolul datoriei externe. Exprimată în lei, datoria externă se ridică la 81,9 miliarde lei, comparativ cu 80,78 miliarde lei la 1 ianuarie 2026. În dolari, majorarea în prima lună a anului este de aproximativ 51,27 milioane USD, echivalentul unei creșteri de circa 1,07%.

În ceea ce privește datoria internă, ultimele date al Ministerului Finanțelor arată că aceasta a ajuns la 53,93 miliarde de lei la sfârșitul lunii ianuarie 2026, în creștere cu 1,93 miliarde de lei față de începutul anului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

07 Nov. 2026, 14:21
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Nov. 2026, 14:21 // Actual //  Ursu Victor

Turcia pune presiune pe Rusia pentru reducerea prețului gazelor naturale și avertizează că ar putea diminua în continuare importurile rusești în favoarea gazului natural lichefiat (GNL) din Statele Unite. Ministrul turc al Energiei și Resurselor Naturale, Alparslan Bayraktar, a declarat că gazul rusesc a devenit „extrem de scump”, iar Ankara nu mai este dispusă să plătească prețuri necompetitive.

„Motivul pentru care cumpărăm mai puțin gaz din Rusia și mai mult din Statele Unite este foarte simplu: nu este vorba despre politică, ci despre preț. Gazul rusesc este extrem de scump”, a declarat Bayraktar în cadrul unei întâlniri cu jurnaliștii la Istanbul, potrivit Türkiye Today.

Oficialul a explicat că prețurile ridicate obligă Turcia să caute furnizori alternativi și să își diversifice sursele de aprovizionare. Mesajul transmis Moscovei este că, dacă gazul rusesc nu devine mai competitiv, Ankara va continua să îl înlocuiască treptat cu importuri mai ieftine.

Declarațiile reprezintă și un posibil instrument de negociere în relația cu Gazprom. Potrivit analistului energetic Isaac Levi, citat de Kyiv Independent, Ankara ar putea încerca să obțină reduceri de preț, amenințând Rusia cu pierderea unei cote și mai mari din piața turcă.

Schimbarea este deja vizibilă în structura importurilor. În 2006, Rusia asigura aproape 64% din gazele naturale importate de Turcia. Până în 2025, această pondere coborâse la aproximativ 37%, pe fondul creșterii livrărilor din Azerbaidjan și al importurilor de GNL.

În 2025, Turcia a importat aproximativ 21,16 miliarde de metri cubi de gaze rusești prin conducte, în timp ce livrările de GNL din Statele Unite au ajuns la 9,19 miliarde de metri cubi. SUA au devenit astfel principalul furnizor de gaze lichefiate al Turciei.

Ankara și-a extins masiv și infrastructura de import. Capacitatea zilnică de regazificare a GNL a crescut de la 32 de milioane de metri cubi în 2016 la aproximativ 161 de milioane de metri cubi în prezent, ceea ce permite recepționarea unor volume considerabil mai mari de gaze transportate pe mare.

Un element important în negocierile cu Moscova îl reprezintă contractele de furnizare. La sfârșitul anului 2025, compania turcă de stat BOTAȘ a prelungit cu numai un an două contracte importante cu Gazprom, care însumează aproximativ 22 de miliarde de metri cubi anual. Acestea urmează să expire la sfârșitul anului 2026, ceea ce sporește importanța discuțiilor privind prețurile și condițiile viitoarelor livrări.

Cu toate acestea, ministrul turc a exclus o ruptură completă de Rusia, subliniind că țara sa va avea în continuare nevoie de gazele rusești. Ankara intenționează însă să cumpere din sursele care oferă cele mai avantajoase condiții comerciale.

Turcia mizează inclusiv pe dezvoltarea propriilor zăcăminte din Marea Neagră. Producția de gaze din perimetrul Sakarya ar urma să ajungă la 7,5 miliarde de metri cubi anual până în 2027, diminuând dependența de importuri.

Presiunile Ankarei vin într-un moment sensibil pentru Gazprom, în condițiile în care Uniunea Europeană pregătește eliminarea completă a importurilor de gaze rusești până în 2027. În acest context, menținerea pieței turce devine tot mai importantă pentru exporturile energetice ale Moscovei.