Ungurii de la MOL, autorizați de SUA să negocieze participațiile rusești din NIS

Grupul ungar MOL a obținut aprobarea SUA pentru a continua negocierile privind achiziționarea unei participații majoritare în compania petrolieră sârbă NIS, termenul limită fiind extins până pe 22 mai, notează agerpres.ro.

Compania petrolieră NIS este vizată de sancțiuni americane din cauza acționarilor săi ruși. Două companii rusești, Gazprom Neft și Gazprom, dețin 44,9%, respectiv 11,3% din acțiunile NIS, însă trebuie să își vândă participațiile.

În decembrie, Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) din cadrul Departamentului Trezoreriei SUA a dat termen NIS până pe 24 martie să negocieze vânzarea participațiilor deținute de Gazprom și Gazprom Neft.

În ianuarie, MOL a anunțat că a semnat un acord cu firmele rusești pentru achiziționarea participațiilor lor în NIS, iar ADNOC, compania petrolieră națională din Emiratele Arabe Unite (EAU), va fi acționar minoritar.

Președintele sârb Aleksandar Vucic a efectuat o vizită în EAU săptămâna aceasta și s-a întâlnit cu șeicul Mohamed bin Zayed Al Nahyan, dar nu a precizat dacă a discutat schimbarea acționariatului NIS.

După finalizarea tranzacției, Mol va achiziționa participația firmelor rusești și își va consolida prezența în Europa Centrală și de Est (CEE). Acordul trebuie aprobat de Trezoreria SUA și Guvernul Serbiei.

Analiștii spun că este puțin probabil ca tranzacția să fie finalizată înaintea alegerilor parlamentare din Ungaria, din 12 aprilie.

Decizia SUA vine într-un moment în care piața petrolului este afectată de războiul din Iran. Deși Serbia nu este lovită direct de criză, peste 60% din importurile sale de petrol venind din Kazahstan, este dependentă de rafinăria NIS pentru 95% din aprovizionarea internă cu combustibili. Țițeiul este livrat prin conducta croată JANAF pipeline, care are nevoie de licența OFAC pentru a livra către NIS.

NIS deține singura rafinărie din Serbia, amplasată la Pancevo, în apropiere de capitala Belgrad, precum și un lanț de peste 400 de benzinării în Bosnia Herțegovina, Bulgaria și România. Statul sârb, al cărui Guvern nu a impus sancțiuni Rusiei, deține 29,9% din acțiunile NIS.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#compania nis #participația rusă #compania mol #sanctiuni. sua #serbia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Războiul purtat de Statele Unite împotriva Iranului a ajuns la șase luni și a generat deja costuri de aproximativ 38 de miliarde de dolari, potrivit unei evaluări a Congressional Budget Office (CBO), instituția nepartizană care oferă analize bugetare pentru Congresul american. Dacă ostilitățile continuă, cheltuielile ar putea crește cu aproximativ 3 miliarde de dolari în fiecare lună.

Estimarea include costurile înregistrate până la 1 august și vine în contextul în care administrația președintelui Donald Trump caută soluții pentru încheierea conflictului și redeschiderea completă a Strâmtorii Hormuz, una dintre principalele rute maritime pentru transportul mondial de energie.

CBO avertizează că efectele războiului s-ar putea resimți și în economia americană. Conflictul ar putea majora inflația din SUA cu aproximativ 0,5 puncte procentuale în primele trei luni ale anului 2027, în principal din cauza perturbărilor de pe piețele energetice.

Costurile estimate de CBO sunt apropiate de cifra de 37,5 miliarde de dolari prezentată în iulie de secretarul american al Apărării, Pete Hegseth. O parte importantă a cheltuielilor este legată de consumul accelerat de muniții. Potrivit CBO, refacerea anumitor stocuri americane ar putea dura aproximativ cinci ani, iar deficitul unor categorii de muniții, inclusiv al interceptoarelor pentru sistemele de apărare antirachetă, ar putea limita opțiunile Pentagonului în cazul unui nou conflict major.

În timpul audierilor din Senat, Hegseth a cerut aproape 90 de miliarde de dolari pentru refacerea rezervelor de muniții și a avertizat asupra unor posibile deficite critice. Administrația Trump respinge însă evaluările privind o eventuală lipsă de muniții. Casa Albă susține că armata americană dispune de suficiente resurse pentru atingerea obiectivelor stabilite de președinte, iar Pentagonul a negat, la rândul său, existența unei penurii care să-i afecteze capacitatea de operațiuni.

Cifra de 38 de miliarde de dolari nu reprezintă însă costul total al conflictului. CBO nu a inclus în calcul anumite cheltuieli, printre care cele generate de atacurile recente asupra navelor comerciale din Strâmtoarea Hormuz și de loviturile asupra unor instalații militare americane din regiune. De asemenea, nu sunt incluse costurile dobânzilor pentru împrumuturile contractate pentru finanțarea războiului, care ar putea adăuga alte zeci de miliarde de dolari.

Conflictul pune presiune și mai mare pe finanțele Statelor Unite, în condițiile în care datoria publică totală a SUA a depășit 40 trilioane de dolari în august.

#război SUA-Iran #cheltuieli